INS: Salariile și pensiile domină veniturile familiilor din România. Banii obținuți din proprietăți, inexistenți

Datele oficiale arată că veniturile din capital sau proprietăți au un impact neglijabil la nivelul populației generale, în timp ce decalajele dintre Capitală, mediul urban și cel rural rămân profunde.

Stefan Lupu - Reporter special
INS: Salariile și pensiile domină veniturile familiilor din România. Banii obținuți din proprietăți, inexistenți

Sursă foto: magnific.com

Datele oficiale arată că veniturile din capital sau proprietăți au un impact neglijabil la nivelul populației generale, în timp ce decalajele dintre Capitală, mediul urban și cel rural rămân profunde.

La începutul anului curent, o familie a înregistrat venituri medii lunare de 9.525 de lei. Salariile brute au contribuit cu 6.488 de lei la această sumă, cu o pondere de 68,1% din total. Datele analizate de Profit.ro pe baza statisticilor oficiale arată că salariile și drepturile salariale reprezintă principala sursă de finanțare pentru gospodăriile din România.

Prestațiile sociale se clasează pe locul al doilea ca importanță, cu o medie de 1.904 lei pe lună pentru o familie. Pensiile asigură cea mai mare parte a acestei categorii, cu o medie de 1.633 de lei pe gospodărie, echivalentul a 17,1% din bugetul total. Astfel, statisticile indică un raport clar: aproape un leu din șase provine din sistemul de pensii.

Impactul redus al activităților independente și absența veniturilor din capital

Sectoarele economice alternative au o contribuție marginală la bugetul familiilor. Activitățile independente neagricole au generat doar 214 lei pe lună, adică 2,3% din totalul veniturilor. Agricultura a contribuit cu un procent de doar 1,2% (115 lei). Veniturile în natură s-au situat la 6,2%, cea mai mare parte (472 de lei) provenind din consumul din resurse proprii.

Statisticile Institutului Național de Statistică (INS) indică un nivel extrem de scăzut pentru veniturile obținute din proprietăți. O familie a încasat, în medie, doar 14,75 lei pe lună din chirii, dobânzi, dividende sau alte forme de remunerare a proprietății. Această valoare reprezintă doar 0,15% din veniturile totale. Situația demonstrează o dependență masivă a populației de forța de muncă și sugerează o concentrare puternică a capitalului într-o categorie foarte restrânsă a societății.

Discrepanțe majore între București, mediul urban și sate

Locul de reședință influențează radical nivelul veniturilor. O gospodărie din mediul urban a raportat încasări de 10.678 de lei lunar, din care salariile au reprezentat 73,8%. În mediul rural, bugetul mediu a fost de doar 8.185 de lei, cu o contribuție salarială de 59,6%. Diferența strict din salarii între oraș și sat depășește 3.000 de lei lunar, gospodăriile rurale bazându-se mai mult pe autoconsum și pe un procentaj mai ridicat al pensiilor (17,8% din total, comparativ cu 16,7% la oraș).

Regiunea București-Ilfov conduce detașat la nivel național, cu venituri totale de 13.034 de lei pe familie. Aici, dependența de forța de muncă este maximă: salariile au adus 10.227 de lei, o pondere de 78,5%. Pensiile au reprezentat doar 12,2% din bugetul gospodăriilor din Capitală, cea mai mică valoare din țară. În ansamblu, veniturile din regiunea București-Ilfov depășesc cu 37% media națională și cu 58% media regiunii Sud-Est, care ocupă ultimul loc în statisticile INS.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.