România intră într-o perioadă în care capacitatea de a continua reducerea deficitului bugetar va fi urmărită atent de agențiile de rating, investitori și Comisia Europeană. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că Moody’s atrage atenția asupra riscurilor generate de lipsa unei majorități guvernamentale și de condițiile mai dificile de finanțare, în special pentru perioada de după 2026.
Nazare a anunțat că a avut joi seară o nouă discuție cu reprezentanții Moody’s, în cadrul căreia a prezentat situația finanțelor publice, execuția bugetară și principalele provocări pentru anul 2027.
Potrivit ministrului, agenția de rating consideră că rezultatele obținute în 2026 oferă României o bază importantă pentru continuarea ajustării fiscale. În primele opt luni ale anului, deficitul cash a coborât la 2,9% din PIB, de la 4,5% din PIB în aceeași perioadă din 2025. Nazare susține că această evoluție reprezintă unul dintre principalele argumente prezentate agențiilor de rating.
Problema apare însă în ceea ce privește continuarea acestui proces. Moody’s atrage atenția că lipsa unei majorități guvernamentale și condițiile de finanțare mai dificile pot îngreuna menținerea ritmului de consolidare fiscală după 2026.
„Avem nevoie ca bugetul pentru 2027 să fie construit şi adoptat la timp, pe baza unui plan fiscal credibil şi predictibil”, a transmis Alexandru Nazare. Ministrul avertizează că incertitudinea politică are efecte directe asupra economiei și finanțelor publice, iar evoluțiile din următoarele săptămâni vor conta în evaluarea capacității României de a menține ajustarea fiscală.
Bugetul pentru 2027 devine esențial
Una dintre principalele mize este adoptarea la timp a bugetului pentru anul viitor. Moody’s consideră că, în lipsa unui sprijin politic suficient, devine tot mai dificil ca bugetul pentru 2027 să fie adoptat până la sfârșitul acestui an.
Avertismentul vine într-un moment în care România încearcă să reducă deficitul și să își stabilizeze finanțele publice. Moody’s a menținut în august ratingul suveran al României la Baa3, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, însă perspectiva a rămas negativă. Agenția a subliniat atunci riscurile privind implementarea programului de consolidare fiscală și impactul fragmentării politice asupra continuității reformelor.
Costurile de finanțare reprezintă un alt punct sensibil. Potrivit evaluării Moody’s din august, necesarul de finanțare al României urma să se situeze la aproximativ 12% din PIB, în medie, în perioada 2026-2028, iar cheltuielile cu dobânzile erau estimate să ajungă la 3,3% din PIB în 2028, față de 2,8% în 2025.
Nazare susține că România nu poate controla deciziile agențiilor de rating sau evoluțiile piețelor internaționale, dar poate controla deciziile fiscal-bugetare și respectarea planului de consolidare.
„Următoarea etapă este să demonstrăm că progresul din 2026 nu este temporar”, a afirmat ministrul interimar al Finanțelor, subliniind că obiectivul este continuarea consolidării, protejarea investițiilor și crearea condițiilor pentru reducerea costurilor de finanțare și relansarea economiei.
Contextul este urmărit îndeaproape de piețele financiare. Reuters relata recent că blocajul politic și acumularea rapidă a datoriei publice cresc presiunea asupra ratingului României, în condițiile în care S&P urma să reevalueze țara, iar Moody’s și Fitch au programate propriile evaluări la începutul anului viitor.
Oameni finuti. Nu ne-au spus-o direct, dar au batut seaua. Circul sau ‘Spectacolul trebuie sa continue’ – formatia Queen (1991)