Raport: Pământul a depășit 7 din cele 9 limite planetare. Situația se înrăutățește

Potrivit raportului, șapte dintre cele nouă limite planetare identificate au fost deja depășite, printre care schimbările climatice, acidifierea oceanelor și integritatea biosferei, scrie livescience.com.

Niklas Kitzmann, editorul principal al raportului, a comparat evaluarea acestor limite planetare cu niște analize de sânge făcute Pământului, cu rezultate alarmante.

„Dacă ai avea un pacient cu analize ca acestea, l-ai trimite imediat la terapie intensivă”, a declarat pentru Live Science Kitzmann, cercetător în cadrul Planetary Boundaries Science Lab de la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic din Germania, care publică raportul.

Printre ecosistemele evidențiate în raport se numără pădurea amazoniană, care riscă să treacă de un punct de basculare devastator, și fundul mării, afectat de pescuitul cu traul de fund și amenințat tot mai mult de exploatarea minieră în adâncuri.

Raportul tratează pe larg și fenomenele meteo extreme alimentate de schimbările climatice, precum și substanțele chimice eterne, dispariția speciilor și altele. Cu toate acestea, autorii consideră că încă putem vindeca planeta bolnavă, dacă acționăm rapid.

„Încă avem o fereastră în care putem întoarce situația, dar trebuie să începem să schimbăm traiectoria curbelor emisiilor și a degradării naturii în următorii câțiva ani”, a spus Kitzmann. „Timpul ni se scurge rapid”.

Controlul medical al planetei

Planetary Boundaries Science Lab publică în fiecare an, în această perioadă, un Planetary Health Check, care coincide cu Săptămâna Climei. Spre deosebire de ediția de anul trecut, cea din 2026 nu aduce schimbări semnificative ale limitelor, însă constată că starea celor deja depășite continuă să se înrăutățească.

În 2025, aciditatea oceanelor a atins niveluri atât de ridicate încât o echipă de cercetători a concluzionat că acidifierea oceanelor devenise a șaptea, și cea mai recentă, limită planetară depășită.

Celelalte șase limite depășite sunt: modificarea apei dulci, modificarea sistemelor terestre, schimbările climatice, modificarea fluxurilor biogeochimice, introducerea de entități noi și modificarea integrității biosferei. Cele două limite rămase, diminuarea stratului de ozon din stratosferă și creșterea încărcăturii de aerosoli din atmosferă, rămân la niveluri sigure, cel puțin la nivel global, potrivit raportului.

El Niño

Raportul din acest an apare în contextul unui episod El Niño fără precedent, care adaugă căldură suplimentară unei planete aflate deja în plin proces de încălzire și amenință cu perturbări pe scară largă atât pentru oameni, cât și pentru natură. Va trebui să așteptăm raportul de anul viitor pentru a vedea cum va influența creșterea prognozată a temperaturii globale limitele planetare, aflate deja în dificultate.

Cercetătorii folosesc, în esență, un sistem de tip semafor pentru a evalua riscul la care sunt expuse limitele planetare: verdele reprezintă un spațiu sigur de funcționare; galbenul/portocaliul, o depășire și un risc în creștere, sistemul nemaifiind considerat în limite sigure; iar roșul, zona de pericol, cu un risc probabil de daune grave și ireversibile.

Aceste categorii sunt concepute pentru a ține cont de incertitudine, însă evaluările sistemelor naturale complexe au oricum o incertitudine inerentă.

Dintre limitele depășite, acidifierea oceanelor, modificarea apei dulci și modificarea sistemelor terestre se află în categoria de risc în creștere, în timp ce schimbările climatice, modificarea fluxurilor biogeochimice, introducerea de entități noi și modificarea integrității biosferei sunt în zona de pericol, potrivit raportului.

Limitele aflate în zona de pericol

Schimbările climatice

Această depășire gravă se datorează în principal emisiilor de gaze cu efect de seră, care rețin căldura și pe care oamenii continuă să le elibereze în atmosferă prin arderea combustibililor fosili și prin alte activități. Raportul citează, de asemenea, dovezi că schimbările climatice se accelerează.

Modificarea fluxurilor biogeochimice

Se referă la modificările ciclurilor nutrienților, în special ale azotului și fosforului. Oamenii provoacă daune mediului eliberând în natură cantități excesive din aceste elemente, prin folosirea intensivă a îngrășămintelor și prin alte activități.

Printre problemele rezultate se numără poluarea apei și ceea ce autorii descriu drept „zone moarte, sărace în oxigen”, care nu mai pot susține viața pe care o găzduiau odinioară.

Introducerea de entități noi

Se referă la microplastice, la „substanțele chimice eterne” de sinteză și la alte substanțe create de om. Autorii consideră că entitățile noi au depășit cu mult limita, în parte pentru că continuă să ajungă în mediu fără protocoale de siguranță adecvate.

Modificarea integrității biosferei

Se referă la schimbările în starea de sănătate a ecosistemelor, care afectează diversitatea și funcționarea vieții pe Pământ. În raport, această limită este măsurată parțial prin rata de dispariție a speciilor. Deși se știe că aceasta este extrem de dificil de măsurat, este bine stabilit că activitățile umane au dus la prăbușirea populațiilor de plante și animale pe tot globul.

Principalele cauze sunt pierderea și degradarea habitatelor, exploatarea excesivă, speciile invazive, poluarea și, tot mai mult, schimbările climatice.

Una dintre concluziile-cheie ale raportului este că toate depășirile limitelor planetare devin tot mai vizibile. Kitzmann a spus că cercetătorii observă cum fenomene extreme precum valurile de căldură devin tot mai frecvente și mai severe în întreaga lume. El a menționat și consecințe precum pierderea ghețarilor, valurile de căldură marine și albirea severă a coralilor.

Facturi de plată

„Pământul ne trimite facturile pentru depășirea acestor limite planetare”, a spus Kitzmann.

Deși o mare parte a raportului este sumbră, Kitzmann a subliniat că există încă speranță. El a susținut că tranziția către energia regenerabilă prinde avânt, mai ales pe măsură ce costurile tehnologiei solare scad, și că există o conștientizare socială mai mare, precum și tratate internaționale care protejează oceanele și uscatul.

„Nu e încă destul, nu e suficient, dar nu ar trebui să credem că aceasta este o problemă complet de nerezolvat”, a spus Kitzmann. „E în plin proces de rezolvare și trebuie doar să apăsăm acum pe accelerație și să ne asigurăm că soluțiile pe care le avem sunt puse în practică cât mai repede cu putință”, conchide el.

Citește și: Jumătate dintre europeni, expuși unui gaz cu efect de seră puțin cunoscut. Un oraș din Italia, cel mai afectat