România trebuie să reducă sărăcia pentru 5,2 milioane de cetățeni. Pilonul european al drepturilor sociale

Comisia Europeană a aprobat o nouă orientare strategică referitoare la implementarea Pilonului european al drepturilor sociale. Structura acestui pilon cuprinde 20 de principii fundamentale axate pe promovarea egalității de șanse, îmbunătățirea condițiilor de muncă, dezvoltarea sistemelor de protecție socială și favorizarea incluziunii, conform informațiilor furnizate într-un comunicat de presă al BNS.

Pentru a asigura o aplicare sustenabilă, Planul de acțiune european fixează trei ținte cuantificabile pentru anul 2030 la nivelul statelor membre:

• Atingerea unei rate de ocupare a forței de muncă de cel puțin 78% în rândul populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani;
• Asigurarea participării anuale la programe de formare profesională pentru un procent de cel puțin 60% din totalul adulților;
• Diminuarea numărului de persoane afectate de riscul de sărăcie sau excluziune socială cu cel puțin 15 milioane la nivelul Uniunii Europene.

Rata crescută a vulnerabilității sociale în România

Proiecțiile și analizele europene evidențiază o situație complexă pentru România, unde indicatorii de vulnerabilitate socială înregistrează valori considerabil mai mari decât media înregistrată la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene. În cursul anului 2024, aproximativ 27,9% din populația țării se afla în risc de sărăcie sau excluziune socială, un procent care corespunde unui număr total de aproximativ 5,2 milioane de cetățeni.

CITEȘTE ȘI:

BNS vrea limite pentru AI la serviciu: fără concedieri și reduceri salariale decise de algoritmi

Reprezentanții Blocului Național Sindical subliniază că aceste date statistice impun adoptarea unor politici publice adecvate, capabile să genereze schimbări structurale și durabile. Combaterea sărăciei necesită depășirea nivelului acordării unor ajutoare financiare de moment, fiind necesară implementarea unor instrumente fundamentale: crearea de locuri de muncă sigure, asigurarea unor venituri adecvate, furnizarea de servicii publice de calitate, accesibilizarea pieței imobiliare și asigurarea resurselor energetice la prețuri sustenabile pentru populație.

Gospodăriile cu venituri mici și presiunea costului vieții

Creșterea costului vieții reprezintă o dificultate majoră pentru stabilitatea socială. Inflația și majorarea tarifelor pentru locuințe, energie, alimente și servicii de transport generează un impact direct și disproporționat asupra gospodăriilor cu resurse financiare reduse. În România, această presiune este amplificată de decalajele economice preexistente și de nivelul ridicat al inegalităților sociale.

Referindu-se la necesitatea corelării politicilor economice cu măsurile de protecție socială, președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin, a declarat:

„Nu putem vorbi despre competitivitate, dezvoltare și modernizare dacă milioane de oameni nu reușesc să își asigure un nivel de trai decent. România are nevoie de o politică economică în care creșterea economică și protecția socială să se susțină reciproc, nu să fie tratate ca obiective aflate în conflict”.

Digitizarea, inteligența artificială și utilizarea fondurilor europene

Modificările structurale de pe piața muncii, generate de expansiunea tehnologiilor digitale și a sistemelor de inteligență artificială, impun o corelare strânsă între strategiile de dezvoltare economică și cele de protecție socială. Pentru ca lucrătorii să se poată adapta la noile cerințe ale economiei, este necesară asigurarea accesului continuu la formare și reconversie profesională.

Blocul Național Sindical precizează că realizarea acestor obiective poate fi susținută prin intermediul resurselor financiare furnizate de Uniunea Europeană. Instrumente precum Fondul Social European Plus și Fondul pentru o Tranziție Justă pun la dispoziție capitalul necesar pentru finanțarea programelor de calificare, îmbunătățirea serviciilor publice și diminuarea riscurilor sociale.

BNS a solicitat viitorului Executiv să includă Pilonul european al drepturilor sociale ca pilon central al strategiei naționale de dezvoltare economică și să aloce resursele necesare punerii în aplicare a directivelor europene.