Dunărea scade la cote record. Plan special pentru protejarea centralei de la Cernavodă

Dunărea a coborât la un nou record negativ în zona Cernavodă, iar prognozele indică o scădere în continuare a nivelului apei. În acest context, autoritățile pregătesc măsuri speciale pentru alimentarea cu apă a Centralei Nuclearelectrice Cernavodă. Sunt luate în calcul inclusiv restricții temporare de navigație și intervenția unor unități ale Armatei.

Joi, nivelul Dunării în zona Cernavodă a ajuns la -256 de centimetri, depășind precedentul record negativ de -255 de centimetri, înregistrat pe 20 septembrie. Prognoza arată că scăderea va continua. Nivelul este estimat la -260 de centimetri vineri și ar putea ajunge la -267 de centimetri pe 13 octombrie.

Scăderea debitului Dunării pune presiune și asupra Centralei Nuclearelectrice Cernavodă. Încă de la începutul lunii august au fost începute lucrări tehnice pentru asigurarea apei necesare răcirii reactoarelor 1 și 2. Cele două unități produc aproximativ 20% din consumul de energie electrică al României.

Barje și pompe de mare capacitate pentru alimentarea centralei

Pe 1 octombrie s-a întrunit din nou Comitetul Interministerial Bala – Cernavodă, pentru stabilirea unor soluții privind distribuția debitului Dunării.

„Este în stadiul elaborării raportului final, cu recomandările aferente”, transmitea atunci un reprezentant al Guvernului, conform News.ro.

Nouă zile mai târziu, proiectul unei Hotărâri a Comitetului Național pentru Situații de Urgență este redactat, dar nu a fost încă adoptat. Documentul prevede crearea unui sistem temporar de intervenție pe canalul care alimentează centrala.

„Pentru asigurarea resursei de apă necesară Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, se aprobă constituirea în regim de urgenţă a unui sistem de intervenţie temporar, modular, etapizat şi reversibil pe Canalul de derivaţie (de legătură) către CNE Cernavodă constând în realizarea unei închideri modulare temporare cu barje/ gabara lestate şi pontoane pe o secţiune transversală de aproximativ 170 m pusă în operă progresiv, precum şi operaţionalizarea unor sisteme de pompare de mare capacitate, care să suplimenteze volumul de apă din bazinul de distribuţie al CNE Cernavodă”, se arată în proiect.

Barjele și pontoanele ar urma să fie amplasate treptat, potrivit unui plan tehnic. În paralel, autoritățile vor putea instala sisteme de pompare de mare capacitate. Acestea vor fi operate de Apele Române, împreună cu Nuclearelectrica, IGSU și Administrația Canalelor Navigabile.

„Sistemele de pompare de mare capacitate se dimensionează astfel încât să poată asigura transferul unui debit suplimentar în bazinul de distribuţie al CNE Cernavodă de cel puţin 6,5 mc/s”, prevede documentul.

Pragul de 1,58 metri dMB stabilit pentru centrala de la Cernavodă ar urma să declanșeze măsurile preventive.

„Cota de 1,58 m dMB la CNE Cernavodă prevăzută în prezenta hotărâre reprezintă un prag operativ preventiv pentru declanşarea măsurilor hidraulice şi de mobilizare logistică şi nu modifică limitele, condiţiile de exploatare, cerinţele de securitate nucleară sau obligaţiile stabilite prin autorizaţiile şi reglementările aplicabile CNE Cernavodă”, se mai arată în document.

Sistemele temporare ar urma să rămână în funcțiune până când nivelul Dunării va crește stabil timp de cel puțin 72 de ore. Centrala de la Cernavodă va trebui să asigure combustibilul și resursele necesare funcționării pompelor, motopompelor și dragelor implicate.

Navigația pe Dunăre și Canalul Dunăre-Marea Neagră ar putea fi restricționată

Proiectul CNSU prevede și posibilitatea limitării sau chiar sistării temporare a navigației în anumite zone.

„La atingerea pragului de 1,58 m dMB la CNE Cernavodă, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, prin Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile S.A., Regia Autonomă Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi şi Autoritatea Navală Română, fiecare potrivit competenţelor legale, dispun şi pun în aplicare fără întârziere măsurile necesare pentru restricţionarea sau sistarea temporară a navigaţiei şi a ecluzărilor pe Canalul Dunăre Marea Neagră şi pe sectoarele Dunării Vechi afectate de operaţiunile de intervenţie”, se arată în proiect.

Navigația ar urma să fie reluată treptat, după ce nivelurile apei vor reveni într-o zonă considerată sigură. Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați va continua și lucrările de dragaj în zona Caragheorghe-Turcescu, la confluența cu Gura Bala. MAI și Autoritatea Navală Română vor putea restricționa traficul fluvial și vor putea reloca ambarcațiunile ancorate în zonele unde au loc intervenții.

Armata și Hidroelectrica, implicate în intervenție

Proiectul prevede și implicarea Ministerului Apărării Naționale.

MApN „sprijină efortul instituţional prin efectuarea de măsurători topobatimetrice, hidrografice şi geodezice, asigurarea capabilităţilor navale şi de geniu necesare instalării şi operării platformelor şi podurilor de pontoane, sprijin cu scafandri şi participarea la operaţiunile tehnice necesare amplasării, stabilizării în amplasament şi retragerii celorlalte elemente temporare”.

Hidroelectrica ar urma, la rândul său, să suplimenteze debitele eliberate în Dunăre cu aproximativ 50-100 de metri cubi pe secundă, dacă volumele de apă disponibile permit acest lucru.

Hotărârea CNSU va intra în vigoare după adoptare și publicarea în Monitorul Oficial.

News.ro a solicitat Guvernului informații privind momentul în care documentul va fi adoptat și motivele întârzierii. Până la publicarea informațiilor, Executivul nu transmisese un răspuns.