Grecia oferă 10.000 € pentru mutarea în zone de frontieră. Depopulare, securitate sau ambele?

 Grecia pune pe masă 10.000 € celor care se mută în unele dintre cele mai sensibile regiuni de la granițele sale. Oficial, măsura Guvernului combate depopularea. Neoficial, poate fi interpretară ca o importantă miză strategică.

Magda Colgiu-David - Senior Editor
Grecia oferă 10.000 € pentru mutarea în zone de frontieră. Depopulare, securitate sau ambele?

 Grecia pune pe masă 10.000 € celor care se mută în unele dintre cele mai sensibile regiuni de la granițele sale. Oficial, măsura Guvernului combate depopularea. Neoficial, poate fi interpretară ca o importantă miză strategică.

Guvernul Greciei a anunțat extinderea unui program prin care oferă câte 10.000 de euro persoanelor care se stabilesc permanent în mai multe regiuni de frontieră ale țării, scrie presa greacă. Inscrierile au început miercuri, 14 octombrie.

 

Oficialii de la Atena prezintă măsura drept un răspuns la declinul demografic care afectează comunitățile din nordul și nord-vestul țării. Totuși, alegerea zonelor ridică și o altă întrebare. Este vorba doar despre depopulare sau și despre consolidarea prezenței populației în regiuni considerate strategice?

Programul a fost lansat inițial în regiunea Evros, la granița cu Turcia. El va fi extins în Kilkis, Florina, Kastoria, Drama, Pella, Grevena, Kozani, Serres, Ioannina și Thesprotia. Beneficiarii vor primi 10.000 de euro în două tranșe.

Prima tranșă de 5.000 € va fi acordată sub formă de avans, în urma aprobării cererii, pentru a contribui la acoperirea costurilor inițiale de relocare. Diferența va fi plătită după ce beneficiarul a locuit permanent în zonă timp de un an.

Solicitanții trebuie să facă dovada reședinței principale și să prezinte documente care atestă deținerea în proprietate sau închirierea unei locuințe în baza unui contract cu o durată de cel puțin trei ani.

Explicația oficială

La prima vedere, explicația este una strict demografică. La fel ca multe state europene, Grecia se confruntă cu îmbătrânirea populației și cu exodul tinerilor către marile orașe sau către alte țări din Uniunea Europeană. Regiunile de frontieră sunt printre cele mai afectate. In aceste condiții, autoritățile încearcă să creeze stimulente pentru a atrage noi rezidenți.

Totuși, harta regiunilor incluse în program arată că multe dintre acestea au avut în ultimul deceniu o importanță majoră în gestionarea migrației.

Cazul cel mai evident este Evros. Regiunea aflată la frontiera cu Turcia este una dintre principalele porți de intrare în Uniunea Europeană pentru migranții care vin din Orientul Mijlociu și Asia. În ultimii ani, zona a fost în centrul mai multor crize migratorii. De aceea, Grecia s-a simțit obligată să construiască garduri la frontier. De asemenea, a consolidat măsurile de securitate pentru a limita trecerile ilegale.

Migranți peste tot în Grecia

Și regiunea Kilkis are o istorie strâns legată de fenomenul migrației. Localitatea Idomeni, aflată la granița cu Macedonia de Nord, a devenit unul dintre simbolurile crizei refugiaților din 2015-2016. Atunci, zeci de mii de persoane au rămas blocate în zonă după închiderea rutei balcanice. În apropiere funcționează și centre de cazare pentru refugiați și solicitanți de azil.

Nici Ioannina nu este o alegere întâmplătoare. Regiunea găzduiește facilități pentru refugiați, iar autoritățile locale au participat la programe de integrare a migranților și solicitanților de azil.

De asemenea, în Serres funcționează structuri de primire pentru migranți. Regiunea este menționată în repetate rânduri în contextul gestionării fluxurilor migratorii.

Desigur, nu există nicio dovadă că programul de relocare a fost conceput pentru a contracara migrația sau pentru a modifica echilibrul demografic în raport cu populațiile de migranți. Guvernul grec vorbește explicit despre revitalizarea unor comunități care pierd locuitori și despre sprijinirea dezvoltării economice a zonelor de frontieră.

O măsură, două puncte de vedere

Cu toate acestea, experții în politici publice observă adesea că în regiunile de frontieră demografia și securitatea sunt strâns legate. O populație numeroasă și activă economic poate contribui la menținerea serviciilor publice. De asemenea, poate ajuta la dezvoltarea infrastructurii și la consolidarea prezenței statului în teritorii sensibile.

Din această perspectivă, programul de 10.000 de euro poate fi privit din două unghiuri. Simultan. Oficial, este o măsură împotriva depopulării. În practică însă, el poate avea și efectul de a întări comunitățile aflate în prima linie a frontierelor externe ale Uniunii Europene.

Iar faptul că unele dintre regiunile selectate coincid cu zone care au fost în ultimii ani în centrul presiunii migratorii face ca întrebarea să rămână deschisă: încearcă Grecia doar să aducă locuitori noi în zonele care se golesc sau să își consolideze și poziția strategică la granițele sale?

Confruntări și evadări într-un centru pentru migranți din Grecia

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.