Dieta mediteraneană are un nou rival. Modelul e mai aproape de români

Dieta mediteraneană domină de decenii topurile alimentației sănătoase, dar cercetătorii încep să privească tot mai atent către un model alimentar mai puțin cunoscut.  Venită din țările nordice și construită în jurul unor ingrediente modeste, dieta nordică vine cu aceleași promisiuni: mai puține boli cardiovasculare, un risc redus de diabet și șanse mai mari de a trăi mai mult

Dieta nordică, secretul longevității? Ce spune știința despre beneficiile pentru sănătate

Intr-o perioadă în care rafturile magazinelor sunt pline de produse ultraprocesate și preparate gata de mâncat, cercetătorii atrag atenția asupra unui model alimentar vechi de generații: dieta nordică tradițională. Inspirată din obiceiurile culinare ale Danemarcei, Suediei, Norvegiei și Finlandei, aceasta este considerată de mulți specialiști drept „dieta mediteraneană a Nordului”. Un astfel de regim alimentar este asociat cu o viață mai lungă și cu un risc mai redus de afecțiuni cardiovasculare și metabolice.

Potrivit unui articol publicat de The Conversation, tot mai multe studii indică faptul că alimentele consumate de generațiile anterioare din țările nordice pot avea efecte importante asupra sănătății. Dieta pune accent pe produse locale și puțin procesate: cereale integrale, în special secară și ovăz, pește gras precum somonul, heringul și macroul, legume rădăcinoase, varză, mere, pere și fructe de pădure.

De ce este considerată atât de sănătoasă

Beneficiile acestui tip de a mânca nu sunt asociate unui singur aliment-minune. Medicii cred că este vorba despre o combinație dintre mai multe produse nutritive. Cerealele integrale și legumele oferă fibre care contribuie la reglarea colesterolului, a glicemiei și a digestiei. Peștele gras și uleiul de rapiță sunt pline de grăsimi nesaturate benefice pentru inimă. Fructele și fructele de pădure au și ele avantajele lor. Ele conțin antioxidanți care pot reduce inflamația din organism. În plus, dieta este, în mod natural, săracă în zahăr și grăsimi saturate.

Studiul care a urmărit peste 57.000 de persoane

Una dintre cele mai importante cercetări citate de autorii articolului a monitorizat 57.053 de danezi timp de 12 ani. Rezultatele au arătat că bărbații care consumau cel mai frecvent alimente specifice dietei nordice aveau un risc de deces redus cu 36% față de cei care respectau cel mai puțin acest model alimentar. Alte studii au asociat dieta nordică cu un risc redus de diabet de tip 2, boli cardiovasculare și accident vascular cerebral.

O dovadă și mai solidă vine dintr-un studiu desfășurat în Suedia pe parcursul unui an. Participanții au înlocuit pâinea albă și pastele cu terciuri de ovăz și pâine de secară, au folosit ulei de rapiță în locul untului și au consumat mai multe legume, fructe de pădure și pește gras. Cercetătorii au observat îmbunătățiri semnificative ale nivelului glicemiei și colesterolului, dar și o reducere a grăsimii hepatice și a inflamației. Aceștia sunt factori care influențează apariția bolilor cardiovasculare, a diabetului și a afecțiunilor hepatice.

Dieta nordică versus dieta mediteraneană

Specialiștii spun că cele două modele alimentare seamănă foarte mult. Ambele încurajează consumul de alimente vegetale, pește, cereale integrale și grăsimi sănătoase și limitează carnea roșie și produsele ultraprocesate.

Diferența principală este că dieta nordică se bazează pe ingredientele disponibile local în regiunile nordice. Tocmai de aceea, cercetătorii consideră că ea poate fi mai ușor de urmat de către persoanele care locuiesc în climate similare și, în același timp, poate avea un impact mai redus asupra mediului prin utilizarea produselor locale.

Cum poate fi adoptată în viața de zi cu zi

Autorii recomandă câteva schimbări simple:

• înlocuirea cerealelor rafinate cu secară și ovăz;
• consumul mai frecvent de pește gras;
• folosirea uleiurilor vegetale în locul untului, acolo unde, evident, acest lucru este posibil.
• introducerea în meniu a mai multor leguminoase și legume de sezon;
• reducerea alimentelor ultraprocesate.

Pentru români, multe dintre aceste principii nu sunt deloc străine. Fasolea, varza, rădăcinoasele, fructele de pădure și peștele se regăsesc deja în bucătăria tradițională. Diferența este că, în ultimii ani, acestea au fost înlocuite tot mai des de produse rapide și intens procesate.

Indiferent de preferințe, medicii afirmă că o alimentație sănătoasă nu înseamnă ingrediente exotice și costisitoare. O alimentație bună pentru sănătate presupune revenirea la produse integrale, locale și cât mai puțin procesate. Iar această întoarcere la obiceiuri aparent demodate ar putea fi una dintre cele mai eficiente investiții pentru o viață mai lungă și mai sănătoasă.