Felul în care vorbiți poate trăda îmbătrânirea creierului

Felul în care vorbiți ar putea oferi indicii timpurii despre îmbătrânirea creierului și chiar despre riscul de demență, potrivit unui studiu internațional citat de Euronews.com. Cercetarea a analizat aproape 3.000 de persoane.

Cercetarea a fost realizată de o echipă internațională coordonată de specialiști de la Trinity College Dublin. Ea a folosit un instrument automat bazat pe inteligență artificială, denumit „speech clock” („ceasul vorbirii”). Acesta estimează o așa-numită „vârstă a vorbirii”, pe care o compară cu vârsta reală a unei persoane. Diferența dintre cele două poate indica dacă procesul de îmbătrânire este mai lent sau mai accelerat decât ar fi normal.

Ceasul vorbirii

Pentru studiu au fost analizate înregistrările audio a aproape 3.000 de adulți vorbitori de limbă spaniolă din America Latină. Participanții au fost rugați să povestească scene dintr-un film de animație, să redea o întâmplare după o pauză de 20 de minute și să numească obiecte din anumite categorii.

Algoritmii au evaluat sute de caracteristici ale discursului. Printre acestea ritmul vorbirii, frecvența pauzelor, dar și tonalitatea, conținutul emoțional, diversitatea vocabularului și precizia semantică. Pe baza acestor date, sistemul a calculat „decalajul de vârstă al vorbirii” pentru fiecare participant.

Un discurs îmbătrânit

Rezultatele au arătat că persoanele sănătoase aveau cele mai mici diferențe între vârsta reală și cea estimată prin analizarea vocii. În schimb, persoanele diagnosticate cu boala Alzheimer sau cu anumite forme de demență frontotemporală prezentau un discurs care părea semnificativ mai „îmbătrânit”.

Cercetarea a relevat un alt lucru extrem de important. Persoanele a căror vorbire indica o vârstă biologică mai mare prezentau și modificări observabile la nivel cerebral. Investigațiile RMN au evidențiat o pierdere mai accentuată a structurii creierului și schimbări ale activității cerebrale. În același timp, acești participanți aveau niveluri mai ridicate ale proteinei p-Tau217. Aceasta este considerate de specialiștii unul dintre markerii biologici asociați bolii Alzheimer.

 Monitorizarea creierului, făcută din vorbe

Performanțele cognitive ale acestora erau, de asemenea, mai slabe. Cercetătorii au constatat dificultăți mai mari la testele de memorie, atenție și rezolvare de probleme, inclusiv la sarcini care nu implicau limbajul, precum exercițiile de memorie vizuală.

Autorii studiului consideră că vocea ar putea deveni în viitor un instrument simplu și accesibil pentru monitorizarea sănătății creierului. Spre deosebire de metodele actuale, care necesită analize de sânge, examinări RMN sau evaluări clinice complexe, noua tehnologie poate funcționa de la distanță, folosind dispozitive obișnuite și fără personal medical specializat.

Atenție, însă! Acest „speech clock” nu reprezintă încă un test de diagnostic pentru demență și nu poate prezice cu certitudine cine va dezvolta în viitor un declin cognitiv. Specialiștii spun că mai sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma utilitatea clinică a acestei metode.