Interesul investitorilor pentru titlurile de stat în lei a fost unul dintre cele mai ridicate din ultimele luni, potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, care a mai precizat că o cerere comparabilă nu a mai fost înregistrată de la începutul anului, înainte de deteriorarea contextului geopolitic internațional din februarie.
Deși investitorii au solicitat titluri în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de lei, Ministerul Finanțelor a decis să împrumute circa un miliard de lei, pentru care va plăti o dobândă medie de 6,81% pe an.
Dobânda la împrumuturile pe 10 ani a coborât la 7,09%
Scăderea costurilor de finanțare s-a văzut și pe piața titlurilor de stat deja emise. Potrivit datelor Profit.ro, dobânzile cerute României au coborât joi la cel mai redus nivel din ultima lună, susținute atât de perspectivele instalării unui guvern cu puteri depline, cât și de evoluțiile favorabile de pe piețele internaționale, unde costurile de împrumut ale Statelor Unite au ajuns la cel mai redus nivel din ultimele trei săptămâni.
Pentru titlurile de stat românești în lei, cu termen de 10 ani, dobânda a coborât la 7,09%, cel mai scăzut nivel de la mijlocul lunii septembrie, când se situase ușor sub 7%. Numai joi, aceasta a scăzut cu 0,2 puncte procentuale. În funcție de perioada pentru care sunt atrași banii, dobânzile au scăzut cu aproximativ 0,10-0,15 puncte procentuale pentru împrumuturile în lei și cu 0,05-0,15 puncte procentuale pentru cele în euro și dolari.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare vorbește în acest context despre un semnal pozitiv, dar a avertizat că reducerea dobânzilor depinde de menținerea încrederii investitorilor în stabilitatea politică și în deciziile economice ale autorităților.
Potrivit acestuia, respectarea angajamentelor fiscale și continuitatea măsurilor responsabile sunt esențiale pentru ca scăderea costurilor de finanțare să fie durabilă și să reducă presiunea cheltuielilor cu dobânzile asupra bugetului.
Statul vrea să împrumute 5,8 miliarde de lei de la bănci în octombrie
Ministerul Finanțelor a programat pentru octombrie 2026 împrumuturi de 5,8 miliarde de lei de la băncile comerciale, cu posibilitatea de a atrage suplimentar până la 15% din valoarea împrumuturilor acceptate la licitațiile principale, prin sesiuni speciale destinate anumitor tipuri de titluri de stat. Suma este cu 1,4 miliarde de lei mai mică decât cea planificată în septembrie, când statul intenționa să atragă 7,2 miliarde de lei. Banii sunt necesari atât pentru refinanțarea și rambursarea datoriilor publice, cât și pentru acoperirea deficitului bugetar, adică diferența dintre cheltuielile statului și veniturile sale.
Chiar dacă cererea investitorilor a fost ridicată la licitația de joi, România trebuie să continue să atragă sume importante pentru a-și acoperi nevoile de finanțare.
Ministerul Finanțelor estimează că dobânzile aferente datoriei publice vor ajunge la aproximativ 62,5 miliarde de lei în 2026, față de 50 de miliarde de lei anul trecut, ceea ce arată cât este de mare presiunea pe care costurile împrumuturilor o exercită asupra bugetului, dar indică, totodată, și importanța reducerii dobânzilor pe termen lung.
Noul guvern și bugetul pentru 2027, urmărite de agențiile de rating
Perspectivele instalării unui guvern cu puteri depline au contribuit la îmbunătățirea condițiilor de finanțare, însă stabilitatea politică trebuie urmată de măsuri fiscale credibile. Executivul condus de Ilie Bolojan se află în regim interimar de peste cinci luni, iar instalarea unui nou guvern ar permite avansarea pregătirilor pentru bugetul din 2027, principalul document economic urmărit în prezent de agențiile de rating.
România trebuie să își mențină calificativul investment grade, care o păstrează în categoria țărilor recomandate investitorilor în datorie publică, și să construiască un buget compatibil cu angajamentele fiscale asumate în relația cu Comisia Europeană. După ce agenția S&P a confirmat ratingul țării, păstrând însă perspectiva negativă, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat că următoarea provocare este demonstrarea capacității României de a continua reducerea deficitului.
„Următorul test este deja foarte clar: bugetul pentru 2027 și capacitatea României de a demonstra că ajustarea continuă dincolo de măsurile temporare”, a transmis ministrul.