Înalta Curte a respins recursul Guvernului în disputa privind restanțele salariale ale magistraților

ÎCCJ a respins recursul Guvernului în procesul privind restanțele salariale ale magistraților. Miza este de 5,2 miliarde de lei.

15 octombrie 2026 14:47

Mădălina Hodea

Înalta Curte a respins recursul Guvernului în disputa privind restanțele salariale ale magistraților

ÎCCJ a respins recursul Guvernului în procesul privind restanțele salariale ale magistraților. Miza este de 5,2 miliarde de lei.

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins recursul făcut de Guvern și Ministerul Finanțelor în procesul privind restanțele salariale ale magistraților. Decizia menține hotărârea prin care Executivul a fost obligat să asigure banii necesari pentru plata drepturilor salariale restante, în condițiile stabilite de instanță. Suma aflată în discuție este de aproximativ 5,2 miliarde de lei, adică peste un miliard de euro.

Disputa privește bani pe care judecătorii și procurorii îi revendică în urma unor majorări salariale stabilite pentru anii trecuți. O parte dintre aceste drepturi au fost recunoscute prin hotărâri judecătorești, însă plata lor a fost amânată sau eșalonată. Acum, problema a ajuns din nou în instanță, după ce Înalta Curte a cerut Guvernului să asigure fondurile necesare.

Ce spune ÎCCJ

,, Astăzi, 15 octombrie 2026, Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție a soluționat definitiv litigiul dintre ordonatorul principal de credite responsabil de bugetul instanțelor judecătorești, pe de o parte, și Guvernul României, respectiv Ministerul Finanțelor, pe de altă parte, având ca obiect îndeplinirea obligațiilor legale privind asigurarea resurselor bugetare necesare achitării unor drepturi salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive “ , se arată în comunicat.

,, Prin decizia pronunțată, Instanța supremă a menținut hotărârea Curții de Apel București, confirmând caracterul nelegal al conduitei autorităților executive constând în neasigurarea fondurilor necesare executării unor obligații de plată certe, stabilite prin titluri executorii și recunoscute inclusiv prin actele normative adoptate de Guvern pentru eșalonarea acestora “ , se arată în comunicat.

De unde au apărut restanțele de miliarde de lei

În 2023, au fost stabilite majorări salariale pentru judecători și procurori, prin raportare la nivelurile de salarizare recunoscute în urma unor hotărâri judecătorești. Calculele au vizat și perioade anterioare, începând cu anul 2018, ceea ce a dus la acumularea unor sume importante pe care statul trebuie să le achite. Nu este vorba, așadar, despre o majorare acordată acum tuturor magistraților, ci despre drepturi salariale restante, aferente unor perioade din trecut.

Pe 5 mai 2026, Curtea de Apel București a decis că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să asigure fondurile necesare pentru plata sumelor ajunse la scadență în 2026. Instanța a prevăzut inclusiv posibilitatea unei rectificări bugetare, dacă aceasta este necesară pentru a găsi banii.

Guvernul și Ministerul Finanțelor au contestat decizia, însă Înalta Curte a respins recursul. Prin urmare, hotărârea pronunțată anterior rămâne în vigoare.

De ce a contestat Guvernul decizia

Executivul a susținut că deciziile privind alocarea banilor din buget și eventualele rectificări bugetare țin de atribuțiile autorităților care gestionează finanțele publice. Cu alte cuvinte, Guvernul a contestat obligația de a asigura fondurile în forma stabilită de instanță. Premierul interimar Ilie Bolojan a sesizat și Curtea Constituțională, invocând un posibil conflict între Guvern și Înalta Curte. Pe 7 octombrie, Curtea Constituțională a respins sesizarea, astfel că disputa a continuat în instanță.

Ce înseamnă decizia pentru bugetul statului

Suma de 5,2 miliarde de lei pune presiune suplimentară asupra bugetului public, într-o perioadă în care autoritățile încearcă să controleze cheltuielile și deficitul bugetar.

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.