CCR a dat dreptate ICCJ, nu lui Bolojan, privind restanțele salariale ale magistraților

Ilie Bolojan a început demersul la CCR după ce Curtea Supremă a dat în judecată guvernul pentru neplata unor restanțe salariale de un miliard de euro pentru magistrați. ÎCCJ a câștigat în primă instanță, la Curtea de Apel București, iar Guvernul a făcut recurs.

Recursul se judecă chiar la Înalta Curte de Casație și Justiție și va avea loc mâine.

De unde a pornit conflictul

Litigiul a fost deschis de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor, după ce, în legea bugetului pe 2026, au fost mutați o parte din banii destinați drepturilor salariale ale magistraților în pachetul de solidaritate cerut de PSD.

Instanța supremă a reclamat „refuzul nejustificat” al Executivului de a aloca banii necesari pentru plata unor drepturi salariale restante, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis cererea ÎCCJ. Instanța a obligat Guvernul să facă demersurile bugetare necesare și să pună la dispoziție sumele pentru plata restanțelor salariale ale judecătorilor și ale altor categorii profesionale din justiție.

Instanța supremă a solicitat alocarea tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante prevăzute în titluri executorii, emiterea actelor administrative necesare și stabilirea unor sancțiuni financiare în cazul neexecutării hotărârii.

În primă instanță, Curtea de Apel București a admis cererea și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să efectueze demersurile bugetare necesare, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul. Hotărârea prevede și penalități de întârziere, precum și amenzi aplicabile în cazul neexecutării obligațiilor stabilite de instanță.

Litigiul dintre Guvern și ÎCCJ a fost dublat de o sesizare separată la Curtea Constituțională

Cu o săptămână înainte de judecarea recursului, premierul Ilie Bolojan a sesizat CCR privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și instanța supremă.

„Instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit legii 500/2002, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative”, a spus Bolojan.

Premierul a mai acuzat atunci că hotărârea Curții de Apel reprezintă „un act care reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”.

După anunțul Guvernului privind sesizarea CCR, Înalta Curte a reacționat și a acuzat Executivul de „presiuni asupra justiției”.

În paralel cu decizia CCR, se așteaptă și decizia Instanței Supreme.