Deznodământul privind banii magistraților, amânat din nou. Procesul Guvern-ÎCCJ continuă

Procesul a început la sfârșitul lunii martie, după ce ÎCCJ a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor. Instanța supremă a reclamat „refuzul nejustificat” al Executivului de a aloca banii necesari pentru plata unor drepturi salariale restante, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis cererea ÎCCJ. Instanța a obligat Guvernul să facă demersurile bugetare necesare și să pună la dispoziție sumele pentru plata restanțelor salariale ale judecătorilor și ale altor categorii profesionale din justiție.

Curtea de Apel a stabilit și un termen de 10 zile pentru plata sumelor, după rămânerea definitivă a deciziei. În caz de întârziere, Guvernul și Ministerul Finanțelor ar urma să fie sancționate cu amendă și penalități. Penalitățile ar fi de 1% pe zi din suma datorată. Premierul Ilie Bolojan a spus că acestea ar însemna aproximativ 9 milioane de euro pe zi.

Executivul a contestat decizia și a cerut sesizarea CCR și CJUE

Guvernul și Ministerul Finanțelor au atacat hotărârea Curții de Apel București. Recursul a fost judecat de Înalta Curte pe 9 iulie, iar pronunțarea a fost amânată pentru 23 iulie. În timpul procesului, reprezentantul Guvernului a cerut sesizarea Curții Constituționale. Executivul a vrut ca judecătorii CCR să stabilească dacă o instanță poate obliga Guvernul să facă alocări bugetare suplimentare.

Guvernul a ridicat și problema drepturilor stabilite peste sumele prevăzute prin legea bugetului. De asemenea, Executivul a cerut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară și suspendarea procesului până la o decizie a CJUE.

La dezbaterile pe fond, Guvernul a susținut că decizia Curții de Apel este nelegală. Reprezentanții Executivului au reclamat faptul că instanța obligă Guvernul să aloce bani unei anumite categorii profesionale. Ei au spus și că termenul de 10 zile este mult prea scurt.

Conflictul a ajuns și la Curtea Constituțională

Litigiul dintre Guvern și ÎCCJ a fost dublat de o sesizare separată la Curtea Constituțională. Cu o săptămână înainte de judecarea recursului, premierul Ilie Bolojan a sesizat CCR privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și instanța supremă.

„Instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit legii 500/2002, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative”, a spus Bolojan.

Premierul a mai acuzat atunci că hotărârea Curții de Apel reprezintă „un act care reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”.

După anunțul Guvernului privind sesizarea CCR, Înalta Curte a reacționat și a acuzat Executivul de „presiuni asupra justiției”.

CITEȘTE ȘI

UPDATE Proces de 5,2 miliarde de lei. Lia Savonea cere Guvernului plata restanțelor salariale ale magistraților. Verdictul, amânat