' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Și astăzi se poartă negocieri între partide pentru legea salarizării. Însă reforma salarizării din sectorul public a început oficial ca obligație juridică în septembrie 2021. Acela a fost momentul în care Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României a fost aprobat de Comisia Europeană. În acel document, reforma a fost asumată sub formă de jalon obligatoriu (Jalonul 420, tranșa nr. 3). Premier era atunci Florin Cîțu, iar portofoliul Muncii îl conducea Raluca Turcan de la PNL.
„Prim acest memorandum, în 30 de zile ministerele de linie vor transmite propunerile privind politica de salarizare în sistemul public. Principiile pe care le-am stabilit sunt simple și nu conduc în niciun fel la afectarea veniturilor. Practic, reanalizăm coeficienții de ierarhizare pentru fiecare familie de funcții bugetare și unele sporuri vor intra în salariile de bază. De asemenea, acele sporuri care pot fi acordate în suma fixă, vor fi date în suma fixă”, spunea Turcan atunci despre obiectivele proiectului.
Legea avea termen de finalizare în iunie 2023.
Ce s-a mișcat în acei ani?
În mai 2022, Ministerul Muncii și Banca Mondială au semnat un Acord de asistență tehnică pentru reforma sistemului de salarizare din sectorul public. Banca Mondială a oferit expertiză, a ierarhizat posturile și a propus grilele de salarizare, însă nu își asuma răspunderea pentru implementarea concretă a actului normativ.
În februarie 2023, Ministerul Muncii începe consultările cu familiie ocupaționale privind reforma sistemului de salarizare. Ministru al Muncii era Marius Budăi, în Guvernul condus de Nicolae Ciucă.
Greva generală în Educație, punctul de cotitură
Legea salarizării propusă era percepută de sindicate ca nefavorabilă pentru profesori și personalul din Educație. Sindicatele au spus că proiectul nu corectează inechitățile, ci riscă să înghețe sau chiar să reducă veniturile pentru o parte mare dintre angajați. Astfel, ca reacție, au avut loc proteste ample și chiar grevă generală.
Pe 22 mai 2023, a fost declanșată oficial greva generală în sistemul de învățământ preuniversitar și universitar. Protestul a implicat peste 150.000 de profesori și circa 70.000 de cadre didactice auxiliare și nedidactice. A fost cea mai mare acțiune de protest din sistemul educațional din ultimele două decenii.
Ciucă și Ciolacu au cedat, parțial cel puțin, iar greva a fost suspendată, după ce Guvernul a adoptat un act normativ în care a inclus o parte dintre condițiile sindicatelor.
Guvernanții recunosc că legea nu va fi gata nici în 2024
În iulie 2023, la conducerea Ministerului Muncii a fost numită Simona Bucura-Oprescu, tot din partea PSD, în urma demisiei lui Marius Budăi. E a apreluat mandatul într-un moment extrem de tensionat, imediat după încheierea grevei din Educație. Principala sa prioritate era, deci, redactarea noii legi a salarizării unitare.
Termenul inițial asumat de Guvern în fața profesorilor pentru finalizarea proiectului de lege era 15 iulie 2023 (cu trimitere în Parlament la 1 septembrie 2023), dar guvernanții încep să admită că nu se poate.
Boloș dă primul semnal de alarmă major
Imediat după discuțiile purtate cu reprezentanții Comisiei Europene pentru renegocierea țintei de deficit, Marcel Boloș, atunci ministru al Fondurilor Europene, avertizează public că România riscă să intre în incapacitate de plată, fiindcă nu se pot face în același timp cele două reforme, salarizare și fiscal bugetară, scria în martie 2023 Libertatea. Legea salarizării ar fi însemnat, bineînțeles, costuri în plus.
Și Bucura-Oprescu recunoaște
„Să știți că legea salarizării nu va fi la 01 ianuarie 2024, dar să știți că avem dialog permanent cu cei care reprezintă profesorii, cu sindicatele din Educație. Și, ca de fiecare dată, Guvernul Ciolacu-și ține cuvântul și aici”, a spus și ministra în noiembrie 2023, la Europa Liberă.
Ciolacu n-a fost Harry Potter
„Nu vom avea o lege a salarizării pusă în aplicare pe anul viitor. Vom avea discuțiile astfel încât până la legea salarizării să acoperim cât mai mult din acest 50%. O să respect (promisiunea făcută profesorilor – n.red.). Și dumneavoastră și eu și toți românii ne dorim să le fi făcut pe toate în 4 luni. Nu sunt Harry Potter. Mă numesc Marcel Ciolacu”, a întărit și președintele PSD.
Între timp, discuțiile cu sindicatele și familiile ocupaționale continuă.
Calcul de oportunitate electorală. Coaliția Ciucă-Ciolacu alege pensiile
La finalul anului 2023, pe fondul super anului electoral care urma și aducea, evident, costuri suplimentare cu organizarea, Guvernul Ciolacu a renegociat oficial Planul Național de Redresare și Reziliență. În urma acestui acord, Comisia Europeană a acceptat ca România să decupleze legea salarizării de cererile de plată imediate și să mute jalonul reformei în anul 2025 (cererea 4).
Ciolacu recunoaște că e vorba de un calcul electoral: „Dacă aș fi un om politic inconștient, aș face o lege a salarizării în perioada alegerilor. Dați-mi voie să nu fiu”, a spus el în ianuarie 2024.
Între timp, Ministerul și Banca Mondială finalizează analizele și recomăndarile complete pentru două scenarii privind reforma sistemului de salarizare.
Ajungem și în 2025, anul în care legea ar fi trebuit, în sfârșit să intre în vigoare.
Pe final de mai, Marcel Boloș vine iar cu vești care anunță schimbări. Guvernul va solicita mutarea legii salarizării pe altă cerere de plată, din cauza deficitului.
„Tot în legătură cu cererea de plată 4, Legea salarizării unice este propusă pentru amânare până la ultima cerere de plată pe care o vom avea în legătură cu PNRR. Este o reformă importantă în sectorul public, însă intrarea acesteia în vigoare este condiţionată de ţinta de deficit bugetar care trebuie să fie de sub 5% pentru ca legea privind salarizarea unică să intre în vigoare”, a explicat ministrul.
Reforma a fost amânată până la ultima cerere de plată din PNRR, ultimul tren de finanțare europeană, cererea de plată nr. 6, până cel târziu august 2026.
Încă de atunci, Boloș parcă prevestea situația în care ne vom afla și astăzi: „Chiar dacă legea va ajunge aprobată până în august 2026, intrarea în vigoare nu va fi posibilă decât atunci când deficitul bugetar scade sub 5% din PIB. După estimările pe care le avem, în 2028”, spunea ministrul.
Situația la momentul actual
Și așa ajungem până în ziua de astăzi, când mai este doar o lună până când Guvernul mai poate livra legea pentru a nu pierde 770 de milioane de euro, iar partidele tot nu se înțeleg, așa că ce le-a rămas de făcut este să dea vina unele pe celelalte. Ministru interimar al Muncii este acum Dragoș Pîslaru.
„Trebuia din 2023, când domnul Ciucă era premier. Când toată lumea a fost de acord să mutăm legea salarizării de pe cererea nr. 3 pe cererea nr. 6, cea de acum. (…) Tocmai pentru că era o lege foarte complicată”, ne spune președintele PSD Sorin Grindeanu.
Saracie lucie, pt Popor, salarii nerusinate pt demnitari
Nu CE a pus drept clauza legea salarizarii ci Ghinea si Catu cei doi care au secretizat PNRR-ul NU CE ne-a cerut sa introducem un procent de 9,4% din PIB pt pensii cand in UE este in jur de 13% din PIB-ul unor tari bogate ci GHINEA si CATU oare n-ar trebuie sa raspunda pt abuz si conditionarea nefondata a unui plan? Nu ar trebui sa fie intrebati toti cei ce au secretizat si apoi de ce nu se negociaza asa cum s-a facut pt 9,4% eliminat? Bolojan este cumva impotriva Romaniei? Ce il mana pe el si sustinatorii lui?
Nici-o lege a salarizării nu a fost respectată/ pusă in aplicare in totalitate, au „inventat mereu o noua lege a salarizării „, dar nici aceasta tot nu a fost pusă in aplicare, „repetabila povară ” pentru angajați”, se repeta fin nou pentru angajați. România, este condusă nu de politicieni care susțin România, este condusă de adevărate „clanuri politice organizate după sistemul mafiot ” care odată ajunse la putere, isi promovează in principal, „interesele de putere personal, de grup”, cele care ar trebui sa asigure românilor o viață de nivel european, economice etc, rămâne ultimele sau de dezinteres. Cine votează clanurile politice ?, românii, când vor învăța asta, vor scăpa de „nulitățile politice inutile si toxice” de la conducerea României.
Toate legile privind pensiile și salariile sunt neconstituționale pentru că nu indică sursa de finanțare.
Populism în perioade pre electorale.
Credeți că există vreun politician care să nu vrea să mărească pensii și salarii? Problema este că acei bani trebuiesc produși de cineva în economia reală.
Nu te mai zbate degeaba că nu era nimic secretizat pentru politicieni ei știau la virgulă totul, problema este la PSD fiindcă ei au combinații cu sindicatele și ei știu că se duc in cap in sondajele reale asta le ar mai trebui acuma dispariția de pe eșichierul politic că asta urmează pentru ei și de asta se agață cu disperare că dintotdeauna orice lege aduce cu sine și mulțumiți, eu la profesori aș mai trece în legea salarizării și trei luni de vacante iarna
În UE ăia 13% de care vorbiți dvs vin din contribuțiile persoanelor active nu din împrumuturi. La noi 20% din cheltuielile cu pensiile sunt acoperite din alte venituri în special din împrumuturi.
A fost impus un procent tocmai pentru a stopa tendința de a mări pensiile dincolo de posibilitățile economiei reale.
Ăia cu 13-14% din pib pensii au 2.2-2.5 persoane active la un pensionar. La noi raportul este de unu la unu.
sindicatele au condus impreuna cu politicul pentru avantaje reciproc avantajoase. acum se cearta fiindca a scazut cascavalul disponibil si fiecare vrea portia cu care este obisnuit
Ori cum brambureala asta facuta de politicieni nu va mai dura mult ,asa ca ,sa mai avem putuntica rabdare si sa vedem si finalul catastrofei.
sa puna in pericol si miliarde, importante sunt doar lefurile si pensiile speciale. Bine, cutiile de pantofi si vilele de la Como, nu se pun!
Ucraina a lovit Romania de doua ori. Odată ne-a luat tot armamentul și munițiile din depozitele militare și a doua oara ne ia și petrolul din Kazahstan. Succesuri Mucușor cu Ucraina în gura de dimineață până seara! Cum ne apără Ucraina când ne baga cuțite în spate?
Cică, Bolo a introdus sporurile de hemoroizi in salarul de baza! O țară plină de sporuri pe care le ia toată lumea de parcă toată lumea lucrează în condiții”speciale”! La bugetari sunt cele 250 de miliarde de euroi împrumutați. Șobolanii au început sa dea din colț în colț. Mai deștept a fost Petrov care a anunțat reducerea salariului cu 25% de sus până jos!
Eu nu pricep. Și asa nu știm cum se cheltuiesc banii de către guvern adică dacă întra cei 750.mil euro pe programul PNRR pt legea salarizării, cine știe ce se va face cu acești bani? Nimeni. Ca nici cu alți bani nu se știe unde se duc și fac pe ascuns guvernanții… Ori întra sau nu acestu bani, oamenii nu vir simți nimic bun. Dar dacă legea trece, oamenii vor simți ca au bani mai puțin la salariu. Deci? Contează acești bani? Eu cred ca nu contează absolut deloc, dar poate ca ah fost deja antamați pentru Ucraina..
De la Lia Olga Vasilescu la Marius Budăi, Simona Bucura-Oprescu și până azi, la Florin Manole,toti sunt PSD-oci dar azi nu mai recunosc ca e legea ‘faurita’ de PSD
SA SE DEA SI VECHIME DE SHOMAJ ! CA EU AM FOST TIMP DE 30 DE ANI , SHOMER !
LEGEA SALRIZARII UNICE SI A PENSIILOR TREBUIE COPIATE DIN UNA DIN TARILE EUROPENE UNDE PRODUCIVITATEA MUNCII ESTE IDENTICA SAU ASEMANATOARE CU CEA DIN ROMANIA
Nu se poate pentru că ar dispărea zeci de sporuri, de antenă, de praf, de calculator, de stat pe scaun, de stat degeaba, de plictiseală…..
Parca Olguța a făcut o lege perfecta de caporalul a ieșit la pensie cu 8.000 lei/ luna și colonelul cu 6.000 lei/ luna!
Pentru ca ii doare in instalatie pe toti. Clasa politica din Romania trebuie schimbata din radacini. Bun venit AUR si Piedone!
Ai grijă ce-ți dorești spune o vorbă.
Naiv mai ești