Toate termenele încălcate pentru legea salarizării. De ce guvernanții au pus în pericol milioane de euro

Și astăzi se poartă negocieri între partide pentru legea salarizării. Însă reforma salarizării din sectorul public a început oficial ca obligație juridică în septembrie 2021. Acela a fost momentul în care Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României a fost aprobat de Comisia Europeană. În acel document, reforma a fost asumată sub formă de jalon obligatoriu (Jalonul 420, tranșa nr. 3). Premier era atunci Florin Cîțu, iar portofoliul Muncii îl conducea Raluca Turcan de la PNL.

„Prim acest memorandum, în 30 de zile ministerele de linie vor transmite propunerile privind politica de salarizare în sistemul public. Principiile pe care le-am stabilit sunt simple și nu conduc în niciun fel la afectarea veniturilor. Practic, reanalizăm coeficienții de ierarhizare pentru fiecare familie de funcții bugetare și unele sporuri vor intra în salariile de bază. De asemenea, acele sporuri care pot fi acordate în suma fixă, vor fi date în suma fixă”, spunea Turcan atunci despre obiectivele proiectului.

Legea avea termen de finalizare în iunie 2023.

Ce s-a mișcat în acei ani?

În mai 2022, Ministerul Muncii și Banca Mondială au semnat un Acord de asistență tehnică pentru reforma sistemului de salarizare din sectorul public. Banca Mondială a oferit expertiză, a ierarhizat posturile și a propus grilele de salarizare, însă nu își asuma răspunderea pentru implementarea concretă a actului normativ.

În februarie 2023, Ministerul Muncii începe consultările cu familiie ocupaționale privind reforma sistemului de salarizare. Ministru al Muncii era Marius Budăi, în Guvernul condus de Nicolae Ciucă.

Greva generală în Educație, punctul de cotitură

Legea salarizării propusă era percepută de sindicate ca nefavorabilă pentru profesori și personalul din Educație. Sindicatele au spus că proiectul nu corectează inechitățile, ci riscă să înghețe sau chiar să reducă veniturile pentru o parte mare dintre angajați. Astfel, ca reacție, au avut loc proteste ample și chiar grevă generală.

Pe 22 mai 2023, a fost declanșată oficial greva generală în sistemul de învățământ preuniversitar și universitar. Protestul a implicat peste 150.000 de profesori și circa 70.000 de cadre didactice auxiliare și nedidactice. A fost cea mai mare acțiune de protest din sistemul educațional din ultimele două decenii.

Ciucă și Ciolacu au cedat, parțial cel puțin, iar greva a fost suspendată, după ce Guvernul a adoptat un act normativ în care a inclus o parte dintre condițiile sindicatelor.

Guvernanții recunosc că legea nu va fi gata nici în 2024

În iulie 2023, la conducerea Ministerului Muncii a fost numită Simona Bucura-Oprescu, tot din partea PSD, în urma demisiei lui Marius Budăi. E a apreluat mandatul într-un moment extrem de tensionat, imediat după încheierea grevei din Educație. Principala sa prioritate era, deci, redactarea noii legi a salarizării unitare.

Termenul inițial asumat de Guvern în fața profesorilor pentru finalizarea proiectului de lege era 15 iulie 2023 (cu trimitere în Parlament la 1 septembrie 2023), dar guvernanții încep să admită că nu se poate.

Boloș dă primul semnal de alarmă major

Imediat după discuțiile purtate cu reprezentanții Comisiei Europene pentru renegocierea țintei de deficit, Marcel Boloș, atunci ministru al Fondurilor Europene, avertizează public că România riscă să intre în incapacitate de plată, fiindcă nu se pot face în același timp cele două reforme, salarizare și fiscal bugetară, scria în martie 2023 Libertatea. Legea salarizării ar fi însemnat, bineînțeles, costuri în plus.

Și Bucura-Oprescu recunoaște

„Să știți că legea salarizării nu va fi la 01 ianuarie 2024, dar să știți că avem dialog permanent cu cei care reprezintă profesorii, cu sindicatele din Educație. Și, ca de fiecare dată, Guvernul Ciolacu-și ține cuvântul și aici”, a spus și ministra în noiembrie 2023, la Europa Liberă.

Ciolacu n-a fost Harry Potter

„Nu vom avea o lege a salarizării pusă în aplicare pe anul viitor. Vom avea discuțiile astfel încât până la legea salarizării să acoperim cât mai mult din acest 50%. O să respect (promisiunea făcută profesorilor – n.red.). Și dumneavoastră și eu și toți românii ne dorim să le fi făcut pe toate în 4 luni. Nu sunt Harry Potter. Mă numesc Marcel Ciolacu”, a întărit și președintele PSD.

Între timp, discuțiile cu sindicatele și familiile ocupaționale continuă.

Calcul de oportunitate electorală. Coaliția Ciucă-Ciolacu alege pensiile

La finalul anului 2023, pe fondul super anului electoral care urma și aducea, evident, costuri suplimentare cu organizarea, Guvernul Ciolacu a renegociat oficial Planul Național de Redresare și Reziliență. În urma acestui acord, Comisia Europeană a acceptat ca România să decupleze legea salarizării de cererile de plată imediate și să mute jalonul reformei în anul 2025 (cererea 4).

Ciolacu recunoaște că e vorba de un calcul electoral: „Dacă aș fi un om politic inconștient, aș face o lege a salarizării în perioada alegerilor. Dați-mi voie să nu fiu”, a spus el în ianuarie 2024.