Surse guvernamentale adaugă că, pe lângă indicatorii economici, agențiile de rating urmăresc atent și criza politică, care va fi o variabilă importantă în evaluarea ratingului suveran al României.
„Agențiile de rating ne trimit întrebări constant. Sunt șanse de 50% să ne retrogradeze. Este un procent de risc care trebuie luat în calcul. Ministerul de Finanțe primește constant întrebări de la agenții, inclusiv despre situația politică”, au declarat sursele citate.
Primul test vine pe 31 iulie, când Fitch va publica noua evaluare a ratingului suveran al României. Agenția menține în prezent calificativul BBB-, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. O retrogradare cu o singură treaptă ar împinge România în categoria „junk”, rezervată economiilor considerate prea riscante pentru investitori.
În prezent, toate cele trei mari agenții de rating plasează România la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor: Fitch și S&P acordă calificativul BBB-, iar Moody’s echivalentul Baa3, toate cu perspectivă negativă.
Consecințele dure ale retrogradării în „junk”
Odată ce o țară este retrogradată în categoria speculativă, se declanșează o serie de efecte economice negative în lanț, respectiv
Creșterea costurilor de împrumut: Aceasta este cea mai directă consecință. Pentru a se mai putea împrumuta, statul respectiv va trebui să ofere investitorilor dobânzi mult mai mari pentru a compensa riscul crescut de neplată. Acești bani, plătiți în plus la dobânzi, sunt bani care nu mai pot fi folosiți pentru investiții în spitale, școli, autostrăzi sau pentru majorarea pensiilor și salariilor.
Fuga capitalului: Multe dintre cele mai mari fonduri de investiții din lume (precum fondurile de pensii sau companiile de asigurări) au mandate stricte care le interzic să dețină în portofoliu obligațiuni cu rating „junk”. O retrogradare le forțează să vândă masiv obligațiunile acelei țări, ceea ce duce la o ieșire bruscă de capital, la deprecierea monedei naționale și la creșterea inflației.
Scăderea investițiilor străine directe: Un rating de tip „junk” semnalează un mediu economic instabil, descurajând companiile străine să mai investească în construcția de fabrici sau în dezvoltarea de afaceri în țara respectivă, ceea ce afectează crearea de locuri de muncă și creșterea economică pe termen lung, arată gadgetreport.ro.
România, între zen și junk. Nervozitatea lui Grindeanu: „pesta haștagistă”, „șoșocari”, „brătieni second hand”. Răfuială politică, pe bani mulți – ANALIZĂ
Nicușor Dan: O să mă implic personal
Șeful statului, Nicușor Dan, a anunțat că se va implica personal în dialogul cu evaluatorii internaționali pentru a transmite că există consens politic asupra reformelor economice esențiale din PNRR, OCDE și SAFE.
„Vin evaluările din iulie, început de august și apoi în octombrie. În măsura în care este util, o să mă implic personal. (…) Sunt optimist că vom evita o degradare, care ar fi catastrofală pentru noi”, a declarat șeful statului.
Alexandru Nazare: Agențiile de rating nu se uită doar la cifre
Ministrul Finanțelor avertiza, pe 29 iunie, că România trebuie să păstreze direcția consolidării fiscale și să evite prelungirea incertitudinii politice.
„Miza economică majoră a acestor zile este evitarea retrogradării ratingului de țară. Am mai fost într-un punct vulnerabil și am reușit, prin măsuri dificile și printr-o direcție fiscală responsabilă, să evităm un scenariu foarte periculos pentru România. Linia responsabilității trebuie păstrată. Agențiile de rating nu se uită doar la cifre. Se uită și la capacitatea unei țări de a-și respecta angajamentele, de a reduce deficitul, de a duce PNRR mai departe și de a rămâne predictibilă pentru investitori și partenerii europeni”, a transmis șeful Finanțelor Publice.