40.000 de bugetari au plecat în ultimul an și jumătate. Doar 3% din cei 1,3 milioane de angajați la stat 

40.397 de bugetari au plecat din instituțiile de stat centrale și locale în perioada ianuarie 2025 – mai 2026, în mandatele lui Marcel Ciolacu și Ilie Bolojan. 

În ianuarie 2025, România avea 1.312.508 de bugetari. În mai 2026 erau 1.272.111. Sunt datele publicate de Ministerul Finanțelor. În total, reducerea este de doar 3%. 

Datele nu cuprind și lunile iunie și iulie, în care primarii și șefii de instituții ar fi trebuit să definitiveze reforma administrației. Aceasta presupunea reduceri masive de cheltuieli, inclusiv plecări din sistem ale unor bugetari, acolo unde era necesar.

Un studiu recent a arătat însă că reducerile au fost modeste. Astfel, cercetarea Centrului de Formare APSAP a vizat peste 2.000 de bugetari. A relevat faptul că doar 3% dintre funcționarii publici au fost concediați. Restul, au fost redistribuiți și și-au păstrat locurile de muncă.

Studiul care arată că reforma în administrație propusă de Bolojan bate pasul pe loc. Doar 3% dintre funcționari, concediați

Statistica instituțiilor de stat în privința numărului de posturi reduse arată că cele mai multe plecări sunt din administrația centrală.

73% din bugetarii care au plecat sunt din administrația centrală

Administrația publică centrală a pierdut 29.573 de posturi în acest interval. A coborât de la 842.264 la 812.691. 

Ministerul Educației rămâne, de departe, cel mai mare angajator din sistem, dar și cel mai afectat de restructurare. Instituția a scăzut de la 308.323 la 293.705 de posturi. O scădere de 14.618 posturi.

Pe locul doi ca amploare a reducerii se află Ministerul Apărării Naționale, cu 5.063 de posturi mai puține. 

Urmează Ministerul Finanțelor, cu o scădere de 1.339 de posturi. Pe podium este și Secretariatul General al Guvernului, care a pierdut 1.172 de posturi.

Ministerul Afacerilor Interne, al doilea ca mărime din sistem, a înregistrat o scădere mai moderată – 463 de posturi.

Fără reduceri spectaculoase, fără angajări masive

Aproape toate celelalte instituții centrale finanțate integral din bugetul de stat au înregistrat scăderi, majoritatea de ordinul zecilor sau sutelor de posturi: 

• Ministerul Sănătății (-67), 
• Înalta Curte de Casație și Justiție (-75), 
• Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (-179), 
• Ministerul Justiției (-252), 
• Camera Deputaților (-96), 
• Senatul României (-110), 
• Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (-142),
• Autoritatea Electorală Permanentă (-44), 
• Ministerul Energiei (-54), 
• Institutul Cultural Român (-19)
• Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (-14).

Într-un peisaj dominat de reduceri, doar câteva instituții au raportat creșteri, și acestea modeste: 

• Curtea de Conturi (+61 posturi), 
• Ministerul Afacerilor Externe (+37), 
• Curtea Constituțională (+27), 
• Administrația Prezidențială (+21) 
• Ministerul Public (+12).

Administrația locală, o scădere mai temperată

La nivelul administrației publice locale, numărul de posturi a scăzut cu 10.824, de la 470.244 la 459.420. 

Instituțiile finanțate integral din bugetele locale au pierdut 9.751 de posturi (de la 287.718 la 277.967).

Cele finanțate integral sau parțial din venituri proprii au scăzut cu 1.073 de posturi (de la 182.526 la 181.453).

Calcule și grafice realizate cu ajutorul AI, pe baza cifrelor publicate de Ministerul de Finanțe.