La 1 iulie 2026, peste 13.000 de angajați din administrația centrală și locală ar fi trebuit să fie concediați. Totul ca urmare a reformei administrative propusă de prim-ministrul Ilie Bolojan pentru a reduce cheltuielile bugetare.
În realitate, multe dintre instituții publice au tratat cu indiferență reforma administrativă și au făcut demersuri pentru a-i păstra la serviciu pe funcționarii pe care ar trebui să-i concedieze.
Reforma în administrație bate pasul pe loc
Cercetarea a relevat că în 37,3% dintre cazuri nu au existat deloc reduceri de personal. Acolo unde reforma a fost pusă în practică, reducerea de personal a vizat locurile neocupate sau pe cele ale angajaților care oricum ieșeau la pensie. Doar 3% au reprezentat însă concedierile reale.
„Cifra care spune totul este 3%. Atât au văzut angajații statului: concedieri reale în doar 3% dintre cazuri. Restul reformei s-a făcut pe hârtie – posturi vacante șterse din organigrame și pensionări raportate drept restructurare. Când din 50 de directori rămân 25, iar ceilalți devin șefi de serviciu cu aceleași birouri și aceleași atribuții, nu ai făcut reformă, ai făcut un artificiu de organigramă. Iar economiile obținute astfel se pierd în achizițiile și consultanța pe care chiar angajații statului le indică drept principala sursă de risipă”, declară Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, președintele Centrului de Formare APSAP, organizația care a realizat acest studiu.
Instituțiile publice din România, departe de digitalizare
Studiul a evidențiat și modul în care funcționarii publici din instituțiile publice din România utilizează instrumentele digitale. Datele arată că în multe situații funcționarii publici încă utilizează dosarele cu șină.
„89% dintre angajații publici confirmă că lucrează în continuare cu dosarul cu șină și semnătura olografă pentru documente care există și în format digital” se mai arată în cercetare.
Acest studiu a fost realizat în perioada februarie-iunie 2026 și a a analizat percepția angajaților publici asupra reformei, birocrației, digitalizării, fiscalității și relației cu mediul privat. Respondenții provin din toate regiunile țării și din toate palierele sistemului: administrație centrală (31,7%), administrație locală (28%), sănătate (12,7%), instituții autonome (12%), companii de stat, învățământ, ordine publică și apărare.