Deficit de democrație din cauza haosului politic. De ce preferă aproape jumătate dintre români un regim mai puțin democratic

Într-o discuție cu Cotidianul, Remus Ștefureac, directorul INSCOP, spune că datele au fost culese la începutul acestei luni, astfel că sunt foarte proaspete. Tot el mai indică o dublă dimensiune a motivelor care i-au făcut pe respondenți să aleagă această variantă.

„Pe de o parte, un context mai apropiat al ultimelor trei luni, marcat de o criză guvernamentală transformată într-o criză politică prelungită, fără perspective clare în acest moment, cel puțin la momentul culegerilor datelor de rezolvare. O criză care transmite o chestiune destul de neplăcută cetățenilor. Într-o democrație alegem mai multe partide, nu avem un partid unic, acolo ar fi mai simplu.

Când avem mai multe partide care pot guverna, compromisul este fundamental și este parte a etosului democrației. Democrația nu înseamnă certuri continue, ci înseamnă și arta compromisului. Acest lucru pare să fie ratat în acest moment și nu e un semn grozav transmis populației”, susține Remus Ștefureac.

„Economia de piață și prosperitatea merg mână în mână”

Acestea mai adaugă faptul că al doilea element, într-un context mai larg, se referă la situația de după anularea alegerilor prezidențiale din 2024, „poate cea mai gravă măsură care poate fi luat în orice regim democratic”.

„Încă nu am închis această paranteză, în sensul în care o parte importantă a populației este profund nemulțumită. A rămas profund nemulțumită de această măsură și sigur că așteaptă în continuare explicații solide și explicații consolidate. De aici, sigur, prelungirea acestei perioade în care ar urma să fie livrate explicații. Și aici, sigur, avem explicații juridice, e o anchetă în curs, aici nu avem ce să comentăm. Dar sunt și explicații care țin de dimensiunea politică pe care încă, sigur, nu le avem în mod suficient”, a declarat Remus Ștefureac.

Directorul INSCOP concluzionează că cele două elemente, la care se adaugă consecințele blocajelor politice asupra nivelului de trăi, asupra mersului economiei, „au alimentat o stare mai degrabă de scepticism, de atașament redus al unei părți a populației față de regimul democratic”.

CITEȘTE ȘI: Sondaj INSCOP: Românii, aproape împărțiți între democrație și un regim care promite ordine

Tot el spune, însă, că acest lucru „nu înseamnă că românii nu mai vor deloc democrație sau că românii ar îmbrățișa regimuri autoritariste. Nici vorba de așa ceva”.

„Chiar dacă și din această perspectivă nu putem să uităm că cel puțin în ultimul deceniu am văzut pe rețelele sociale, și nu numai, uneori chiar și în media mainstream, glorificarea unor regimuri politice autoritare care poate funcționează sau păreau că funcționează economic în anumite perioade ceva mai bine.

Noi știm, din realitatea efectivă, totuși, că democrația, economia de piață și prosperitatea merg mână în mână, dar uneori, sigur, sunt invocate în spațiu public contraexemple, care sunt, evident, parte a unui război cognitiv, război informațional, parte a unei propagande pe care, de asemenea, alimentează toată scepticismul unei părți a populației”, a precizat Remus Ștefureac.

„Românii mai degrabă critică rezultatul funcționării imperfecte a democrației noastre în această perioadă”

Directorul INSCOP mai povestește că în urmă cu o lună de zile a realizat o analiză din care a reieșit că atașamentul românilor față de libertățile individuale, drepturile și libertățile individuale, este unul ridicat. „Merge spre 70%”, adăugă acesta. Remus Ștefureac spune că aceste rezultate oferă un fundament important pentru un regim democratic sănătos pe termen lung.

„Sigur, cu condiția ca și elitele, nu doar politice, ci toate elitele, să reușească să transmită populației atât virtuțile unui regim democratic, atât virtuțile unui regim non-democratic, care înseamnă închisoare, lipsa completă a libertăților, ceea ce sigur că nu cred că ne dorim, noi am trecut printr-un astfel de regim și nu ne-a fost deloc bine. Cum spuneam, acest tip de responsabilitate a elitelor politice care să acționeze în virtutea regulilor de bază ale democrației, care au legătură atât cu respectarea drepturilor și libertăților, cât și cu compromisul politic”, a mai precizat Remus Ștefureac.

CITEȘTE ȘI: De ce cred 72% dintre români că țara merge într-o direcție greșită. Profilul votanților marilor partide

Întrebat la ce crede că s-au gândit cei 46,3% dintre respondenți când au ales un regim mai puțin democratic, directorul INSCOP spune că trebuie să citim cu foarte mare atenție modul în care a fost frazată întrebarea.

„Pentru că am văzut niște interpretări evident eronate de tipul românii își doresc un regim autocrat. Niciodată nu a fost testată o asemenea opinie. Ci afirmația testată a fost cât se poate de clară: un regim mai puțin democratic, care asigură ordine și stabilitate. În acest sens trebuie să înțelegem răspunsurile”, spune Remus Ștefureac.

„Într-un context marcat de instabilitate, marcat de criză, marcat de incertitudine, românii mai degrabă critică rezultatul funcționării imperfecte a democrației noastre în această perioadă, funcționare precară dată exact de criza prelungită și, mai ales, de absența unui traseu clar de rezolvare a acestor conflicte permanente”, a mai declarat directorul INSCOP.

„Faptul că avem o pondere mai mare a votanților AUR se asociază exact cu profilul educațional”

Sondajul INSCOP include și un profil al populației, în funcție de preferința pentru un regim sau altul. În ceea ce privește răspunsurile în favoarea unui regim mai puțin democratic, acestea au venit în cea mai mare măsură de la votanți AUR (59% dintre votanții AUR au indicat acest răspuns), persoane cu studii primare și originare din mediul rural.

Totodată, segmentul de vârstă în care a fost cel mai des întâlnit acest răspuns este 45-59. 52% dintre respondenții din această categorie au precizat că preferă un regim mai puțin democratic. În comparație, pe segmentul 18-29 de ani, 58% spun că preferă un regim democratic.

„E firesc ca tinerii să fie mai atașați față de valorile democratice. Nu cred că asta ar fi o surpriză. Da, e un pic îngrijorătoare, nu aș spune surprinzătoare, diferență foarte mare între publicul cu studii primare și publicul cu studii superioare, în ceea ce privește atașamentul la democrație.

Pare că tarele educaționale determină un atașament mai redus față de un regimul democratic, ceea ce este îngrijorător. Și cu atât mai mult e o chestiune care ne arătă importanța școlii, importanța educației atunci când ne gândim la tipul de regim în care trăim”, spune Remus Ștefureac.

În ceea ce privește profilul alegătorilor, directorul INSCOP spune că nu l-a surprins ceva anume.

„Faptul că avem o pondere mai mare a votanților AUR se asociază exact cu profilul educațional. O mare parte a votanților acestui partid sunt din această categorie de studii primare și atunci lucrurile se corelează. De asemenea, un procent mai redus de atașament față de regimul democratic în zona rurală, în comparație cu zona urbană mare, București. Și aici se corelează, de asemenea, lucrurile cu venitul, cu nivelul de educație”, a declarat Remus Ștefureac.