De ce cred 72% dintre români că țara merge într-o direcție greșită. Profilul votanților marilor partide

Cristian Andrei, consultant politic și fondator al Agenției de Rating Politic, este de părere că „problema cu percepția direcției țării este că ea nu s-a ameliorat după alegeri anul trecut”.

„Și a rămas așa de atunci: negativ ridicată. De obicei alegerile amortizau tensiunea socială și politică, mai mulți găseau optimism pentru viitor. După 2024-2025 nu s-a mai întâmplat asta. A rămas o falie. Noi stăm de ani de zile cu piciorul pe accelerație la neîncredere în direcția țării și asta este un stress major și o presiune crescândă pe sistemul politic, pe noi toți. O simți peste tot, pe stradă, în public”, a declarat Cristian Andrei pentru Cotidianul.

CITEȘTE ȘI: SONDAJ 72% dintre români cred că țara merge într-o direcție greșită. Presa și influencerii, la coada încrederii

„Oamenii aceștia nu percep că un guvern sau altul a greșit, ci că totul este structural croit greșit”

Acesta mai susține că motivul principal al procentului ridicat de români care indică faptul că România merge într-o direcție greșită ține „de ceva pe termen lung” și „nu e legat de guvernarea imediată”.

„Ei simt că au pierdut «trenul», sunt nemulțumiți de unde se află, de situația lor, sunt cei care simt că au pierdut în ultimii 20-30 de ani. Se vede asta în corelația cu votul politic – cei mai nemulțumiți sunt votanții AUR, SOS, POT dar și mulți ai PSD, cei din mediul rural, cu educație primară sau cu venituri mai mici.

Oamenii aceștia nu percep că un guvern sau altul a greșit, ci că totul este structural croit greșit. Paradoxul este că și mulți dintre ceilalți, cei cu o situație mai bună, care dispun de resurse sociale și materiale, sunt nemulțumiți, pentru că văd în stat și clasa politică o frână pentru viitorul lor. Din nou paradoxal, deși e o falie mare între ei, asta îi unește în nemulțumire”, susține Cristian Andrei.

Vaccinurile și produsele din import

În același sondaj, Agenția de Rating Politic i-a întrebat pe respondenți despre nivelul lor de încredere în vaccinurile recomandate de medici, dar și despre părerea lor despre produsele internaționale care se vând în România.

În ceea ce privește vaccinurile, 56% dintre respondenți au precizat că sunt de acord cu afirmația că vaccinurile recomandate de medici sunt sigure. La polul opus, 11,9% sunt total împotriva afirmației. Dintre cei care au răspuns că sunt de acord cu această teză, cei mai mulți sunt susținători USR, 91,6% dintre respondenții care preferă acest partid. De cealaltă parte, cei mai sceptici sunt cei care susțin AUR, 48,2% dintre susținătorii formațiunii politice.

Totodată, 93,6% dintre susținătorii USR sunt de acord că este important pentru copii să facă vaccinurile recomandate de medici. De cealaltă parte, cel mai mic procent se înregistrează în rândul susținătorilor AUR. Doar 59% dintre votanții acestui partid sunt de acord cu această afirmație.

La cea de-a doua întrebare, legată de produsele internaționale care se vând în România, cei mai mulți respondenți, 52,8%, au precizat că acestea au o calitate mai proastă decât în țările din Veste. Alți 20,3% spun că au o calitate la ca în țările din Vest, în timp ce 6,5% au răspuns că au o calitate mai bună.

Corelate cu preferința de vot, rezultatele arată că cei care cred că produsele internaționale vândute în România au o calitate mai proastă decât în țările din Vest sunt susținători USR, 64,2% dintre aceșia. La polul opus, cel mai mic procentaj se înregistrează în rândul votanților PSD.

„Cetățeanul, fie că e votant sau consumator, este un tot, nu poți să desprinzi o parte de cealaltă”

L-am întrebat pe Cristian Andrei de ce a adresa Agenția de Rating Politic cele două întrebări. Acesta susține că ambele subiecte sunt „markere ale încrederii publice”.

„Ne-am propus să studiem simultan încrederea și susținerea unor teme ce țin de încredere pe mai multe dimensiuni sociale și economice. Chestiunea vaccinurilor a ajuns o temă social-politică, de controverse, unde se poartă războaie culturale, în timp ce chestiunea produselor din magazine ține mai mult de componenta de consumator, economică. Ambele sunt însă markere ale încrederii publice.

Ce e relevant este că cetățeanul, fie că e votant sau consumator, este un tot, nu poți să desprinzi o parte de cealaltă. Valorile influențează ambele comportamente. Iar asta e important și pentru cei care fac strategii de marketing, nu doar pentru cei care fac fac campanii politice”, a precizat Cristian Andrei.

„Profilul de azi al bazinelor de vot se fundamentează foarte mult pe încrederea în cum merg lucrurile în general, de la optimism la pesimism”

Rezultatele celor două întrebări au fost analizate din mai multe puncte de vedere de către Agenția de Rating Politic, printre care și cel al bazinelor de vot. Întrebat ce profil al votanților PSD, PNL, USR și AUR ar reieși în urma acestor rezultate, Cristian Andrei a precizat că „România are de câțiva ani, dinainte de criza de la alegerile din 2024, o nouă axă politică consolidată”.

„Dacă am imagina axa asta ca o linie continuă: ea are într-o margine votanții USR, cei cu încredere în general mai mare și în direcția țării și în orice temă, apoi urmează destul de aproape cei ai PNL, apoi undeva la mijloc sunt cei ai PSD, iar spre marginea cealaltă a axei, unde încrederea în general se prăbușește, avem votanții AUR și SOS, de obicei în ordinea asta.

Profilul de azi al bazinelor de vot se fundamentează foarte mult pe încrederea în cum merg lucrurile în general, de la optimism la pesimism. De la cei care au resurse materiale, sociale și simbolice, care simt că evoluează, la cei din marginea cealaltă care se simt istoric blocați și că nu mai pot evolua și nici nu dispun de atât de mult resurse de orice fel”, a precizat Cristian Andrei.

Consultantul politic mai susține că falia este atât de cimentată, încât este aproape imposibil de schimbat ceva pe termen scurt.

„De aici și atracția spre discursuri radicale a politicienilor din toate zonele, care simt că nu mai pot livra ceva, nu se mai pot conecta cu votanții. Și de aici și imprevizibilul alegerilor în viitor și reașezarea sistemului de partide”, a completat Cristian Andrei.

Metodologie

Sondajul Agenției de Rating Politic a fost realizat în perioada 30 iunie – 3 iulie, pe un eșantion de 1774 de persoane în vârstă de peste 18 ani. Sondajul a fost realizat în format mixt: metoda CATI (interviuri telefonice) și în panel online opt-in (CAWI). Unele întrebări au fost adresate doar pe eșantionul online, mai transmite Agenția de Rating Politic.

Eroarea statistică la nivel național este de 2,8%.

Totodată, Agenția de Rating Politic mai transmite că întrebările și indicatorii de risc socio-politic din sondaj aparțin Agenției, sunt pentru informare publică și nu sunt comandați de un client sau partener.