VIDEO „Timpul plăcut în care America era jandarmul bun care veghea asupra Europei nu mai este de actualitate” – Interviu cu Dan Barna

Dan Barna aduce vești optimiste despre Republica Moldova, numită „premianta clasei” pe drumul aderării la UE până în 2030, și subliniază că apărarea Europei va continua să se bazeze strict pe structura și ecosistemul NATO.

De Stefan Lupu - Reporter special
VIDEO „Timpul plăcut în care America era jandarmul bun care veghea asupra Europei nu mai este de actualitate” – Interviu cu Dan Barna

Dan Barna aduce vești optimiste despre Republica Moldova, numită „premianta clasei” pe drumul aderării la UE până în 2030, și subliniază că apărarea Europei va continua să se bazeze strict pe structura și ecosistemul NATO.

Într-un interviu pentru Cotidianul, europarlamentarul Dan Barna a vorbit despre criza politică din România și cum se vede aceasta la Bruxelles. El a atras atenția că instabilitatea este percepută ca o luptă de orgolii și lucruri lipsite de seriozitate, generând multă confuzie printre europarlamentari, refuzând totodată să intre în dezbateri de partizanat privind formarea Guvernului.

Pe zona de extindere a Uniunii Europene, Barna a adus vești bune privind Republica Moldova. El susține că procesul de aderare a căpătat viteză, catalogând țara drept „premianta clasei” în materie de reforme și confirmând că orizontul anului 2030 este unul realist pentru integrare, speranța fiind deschiderea tuturor celor șase clustere până la finalul anului.

Europarlamentarul a abordat și reforma bugetară a UE, explicând trecerea de la zeci de programe la trei piloni principali, pentru a oferi Europei capacitatea de a reacționa eficient la crize. Totodată, a respins conceptul de „Europă cu mai multe viteze”, considerându-l mai degrabă o discuție teoretico-analitică decât o realitate publică efectiv construită.

În final, a discutat despre apărarea europeană, remarcând că timpul în care „America era jandarmul bun” a trecut. Cu toate acestea, a subliniat că viitoarea capacitate de apărare a Europei va continua să fie construită pe ecosistemul și structura NATO, fără a se întrevedea pe termen scurt o alternativă la aceasta.

Criza politică din România. „O luptă de orgolii și de lucruri lipsite de seriozitate”

Cotidianul: Vă mulțumim pentru acest interviu. Încep direct cu problemele stringente de acum din România. Cum se vede, de fapt, criza politică din România acum la Bruxelles?

Dan Barna: Nu e ceva care ne ajută în mod particular. Este destul de multă, aș spune, confuzie; foarte mulți europarlamentari, nu doar din grupul din care fac parte, ci și din alte partide politice, întâlnindu-ne în plenară sau în comisii, întreabă de ce a căzut Guvernul. Răspunsul la această întrebare este unul destul de complicat, pentru că se pune întrebarea care a fost politica publică sau care a fost decizia strategică pentru viitorul României care a dus la căderea Guvernului, și este destul de greu să explic că, de fapt, este vorba de o luptă de orgolii și de lucruri lipsite de seriozitate.

Cotidianul: Cum se poziționează USR? Va intra în guvern? Care este stadiul negocierilor?

Dan Barna: Nu mă apuc eu să comentez o criză politică în legătură cu care văd că dezbaterile analiștilor și specialiștilor în politică rămân la nivel de partizanat — dezbateri în care nu se găsește niciodată o soluție, nu se propune o soluție. Se cunosc pozițiile atât ale USR-ului, cât și ale celorlalte partide; vom vedea în perioada următoare cum se va rezolva.

Aderarea Moldovei la UE. „Moldova este premianta clasei”

Cotidianul: Mergând mai departe către partea de politică europeană și dezvoltarea Uniunii Europene, referitor la aderarea Moldovei — care este stadiul negocierilor de aderare? Am văzut că s-a deschis un cluster nou marți, nu?

Dan Barna: Aici sunt vești bune: procesul de extindere a căpătat oarece viteză din momentul în care a început președinția irlandeză a Consiliului, și acesta este întradevăr un lucru îmbucurător. Atât Moldova, cât și Ucraina au deschis cel de-al doilea cluster, cel de politică externă și securitate, iar acesta este un lucru foarte important și foarte valoros. Pentru Moldova se speră, iar dorința este ca, până la finalul anului, Moldova să poată deschide toate cele șase clustere — și acesta ar fi un lucru extraordinar; mai sunt alte patru care se aflau în diverse faze de pregătire.

Este, cumva, și un mesaj de încurajare, pentru că cetățenii Moldovei au arătat, la cinci rânduri de alegeri, practic, opțiunea lor clară și explicită pentru Europa, pentru direcția pro-europeană a Moldovei, și era, într-adevăr, rândul și momentul ca Uniunea Europeană să răspundă acestei deschideri extraordinare pe care Moldova a arătat-o. Deciziile luate marțea trecută, prin comisarul pentru extindere, confirmă această direcție.

Orizontul 2030 pentru aderaerea Moldovei la spațiul european

Cotidianul: Este orizontul 2030 unul realizabil pentru intrarea Moldovei în Uniunea Europeană?

Dan Barna: La momentul de față, aș spune că acest calendar, propus și de președinta Maia Sandu, este unul realist, pentru că Moldova, așa cum spune constant și Marta Kos, este premianta clasei în ceea ce privește pregătirea pentru aderare și capacitatea de a face reforme. Am văzut chiar și criza politică pe care a traversat-o, când în 10 zile a avut practic un nou guvern; luni va avea loc învestitura în Parlament. Aceasta arată o capacitate a țării de a-și urmări obiectivele strategice și de a depăși momentele dificile, cum a fost cel legat de schimbarea coaliției de guvernare.

Reforma bugetului european. „Vorbim de trei piloni principali”

Cotidianul: Referitor acum la bugetul Uniunii Europene — care este stadiul dezvoltării bugetului multianual, cel despre care îmi vorbeați mai devreme în prezentarea făcută?

Dan Barna: După cum știți, vorbim de o reformă semnificativă a bugetului european; nu mai vorbim de zecile de programe — peste cincizeci de linii bugetare distincte — ci acum vorbim de trei piloni principali. Este o reformă bugetară pe care Comisia a înaintat-o și care arată capacitatea de adaptare la perioada de crize în care, din păcate, am intrat — criza COVID, războiul, criza energetică — toate acestea au arătat necesitatea ca Europa să poată reacționa, inclusiv ca instrument bugetar, la astfel de crize.

Astfel, avem, cumva, o simplificare a modului de definire, de design al bugetului european: avem cei trei piloni — planurile naționale și regionale, practic banii pentru dezvoltarea statelor; apoi banii pentru competitivitate, cel de-al doilea pilon; și Europa globală, cel de-al treilea, care este interesant pentru Moldova, întrucât cuprinde fondurile de preaderare de care Moldova va beneficia pentru a-și continua parcursul de pregătire pentru calitatea de membru al Uniunii Europene. În acest context, bineînțeles, în aceste zile au loc discuții în toate comisiile, în funcție de competența fiecărei comisii și a componentelor bugetare vizate. Se are în vedere ca, până spre finalul anului, să avem definită poziția Parlamentului și să se intre apoi în negocierile interinstituționale — acel trilog despre care se vorbește — Comisie, Parlament, Consiliu — și încercarea de a se ajunge la o formă a bugetului care să satisfacă interesele tuturor celor trei părți.

Europa cu mai multe viteze și apărarea europeană

Cotidianul: Se vorbește în ultimul timp destul de des despre o Europă cu mai multe viteze. Ideea a stârnit multe reacții în mediul public. Care este situația?

Dan Barna: Forța Europei, viața comună europeană, întreaga capacitate de a lucra împreună pornesc de la principiul egalității ponderate prin numărul de reprezentanți parlamentari, în funcție de numărul de cetățeni, nu prin faptul că un stat ar fi considerat mai important decât altul. Iar povestea aceasta despre o Europă cu mai multe viteze a rămas mai degrabă o discuție teoretico-analitică decât o realitate publică efectiv construită.

Armata europeană

Cotidianul: Și o ultimă întrebare, referitoare la discuția privind armata europeană: există vreo variantă să vedem această idee pusă în practică în viitorul mandat, sau chiar în actualul?

Dan Barna: Dincolo de discuțiile din cadrul conferințelor, dacă ne uităm la realitatea acțiunilor, a actelor politice — pentru că deciziile politice generează acțiuni executive — în momentul de față, apărarea Europei este construită pe structura NATO, în care statele europene contribuie cu sume mai mari decât în anii anteriori, ca o reacție firească la repoziționarea Statelor Unite și la solicitările pe care președintele Trump le-a adresat Europei.

Statele europene, și Europa în sine, înțeleg că timpul plăcut în care America era jandarmul bun care veghea asupra Europei nu mai este de actualitate; nu mai suntem în acea paradigmă. Este nevoie să ne creștem capacitatea de apărare, dar vedem că această creștere are loc, în momentul de față, pe structura și pe ecosistemul NATO, și aș spune că probabil va rămâne, în mare parte, în același loc. Pe termen scurt, nu se întrevede în realitate o construcție a unei structuri de apărare alternative structurii NATO, care, desigur, va putea evolua în funcție de implicarea mai mare sau mai mică a unui stat membru sau altul, respectiv a Statelor Unite, dar deocamdată ne oprim aici.

Cotidianul: Vă mulțumesc foarte mult!

CITEȘTE ȘI

„Parteneriatul civil e pentru toată lumea. Altfel, copilul e tratat de parcă ar avea doi străini ca părinți” – Interviu cu Nicu Ștefănuță

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.