Admitere liceu 2026: Probleme în afara marilor orașe și dilema liceelor tehnologice. Explicațiile lui Sorin Ion, pentru Cotidanul

Admiterea la liceu în 2026 a adus medii mai mici pentru intrarea la anumite profile, mai ales în mediul urban mic/mediu sau rural. Scăderea demografică, schimbările în învățământul profesional, precum și creșterea numărului de elevi la 28 într-o clasă, sunt factori diferiți față de ultimii ani când vine vorba de admitere. Cotidianul a vorbit cu Sorin Ion, secretar de stat pe învățământul preuniversitar în Ministerul Educației, pentru a înțelege cauzele diferențelor când vine vorba de admitere.

Diferențele majore nu se văd decât vag la cele mai mari licee din țară, din orașe care sunt centre universitar. La cele mai bune unități de învățământ din țară, scăderile sunt doar de câteva zeci de sutimi. Spre exemplu, la Colegiul Naţional „Sfântul Sava” din București, cea mai mare scădere s-a înregistrat la matematică-informatică, unde media de admitere a scăzut de la 9,72 la 9,50, o diferență de 0,22 de sutimi.

Sorin Ion: Medii de admitere la liceu ceva mai mici pentru că notele la Evaluarea Națională au fost mai mici

Întrebat la modul general despre scăderile de medii de admitere, Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației pentru învățământul pre-universitar, a vorbit despre liceele cu cele mai mari medii din România. În acest caz, diferența provine de la un examen național mai greu, crede secretarul de stat.

„Mediile ceva mai mici erau previzibile pentru că rezultatele la evaluarea națională, sau mediile la evaluarea națională, au fost ceva mai mici anul ăsta. Și când spunem ceva mai mici, nu înseamnă că sunt mai mici cu un punct. Sunt în intervalul, nu știu, 2-3 sutimi, până la 20-30-50 de sutimi. Acum asta nu înseamnă că ajung acolo elevi mai slabi pregătiți. Dar e natural.

Admiterea se leagă de evaluarea națională. Evaluarea națională are rezultatele și în funcție de nivelul de dificultate al subiectelor. Din punctul nostru de vedere, subiectele anul acesta au fost bine calibrate, pentru că unul din scopuri a fost să facă mai bine distincția la vârful ierarhiei, între elevii foarte buni și elevii poate excepționali, dacă îmi este permis să spun.

Nu este neapărat un indicator, pentru că dacă anul trecut la un liceu s-a intrat cu 9,70 și anul ăsta cu 9,60 sau cu 9,55, nu înseamnă o diferență fundamentală. Suntem în aceeași zonă de performanță. Deci, da, mediile sunt ceva mai mici, dar asta am anunțat-o înainte de repartizare, pentru că era previzibil.”

Sorin Ion, despre învățământul tehnologic: Ocuparea locurilor se face în funcție de opțiunile elevilor

Problemele în umplerea efectivelor de la clasă nu se regăsesc însă la liceele fruntașe ale țării. Așa că am vorbit cu Sorin Ion și despre situația învățământului tehnologic. Din acest an, clasele de învățământ profesional nu mai au admitere separată, iar elevii acestor profile pot acum urma patru ani de școală și mai apoi să susțină examenul de bacalaureat. Cu toate acestea, în foarte multe cazuri, liceele tehnologice din țară au rămas fără prea mulți elevi înscriși.

Spre exemplu, Liceul Tehnologic De Industrie Alimentară „Terezianum” Sibiu a prezentat elevilor o ofertă ce cuprindea 8 clase. Dintre acestea, liceul a reușit să umple doar două, restul profilelor având doar câțiva elevi înscriși.

Despre învățământul tehnologic, Sorin Ion spune că elevii merg la profilele pe care-și doresc să le urmeze. Totuși, acesta a îndemnat la răbdare. Secretarul de stat crede că situația va arăta diferit după repartizarea elevilor care nu au susținut examenul de evaluare națională.

„În ceea ce privește liceele tehnologice, ocuparea locurilor se face în funcție de opțiunile elevilor. E natural să se întâmple asta. Nu impune cineva ocuparea anumitor locuri. Dar locurile rămase libere sunt încă disponibile pentru etapa următoare. Avem mai multe categorii de elevi care încă nu au fost repartizați la liceu.

Vorbesc acum de elevii cu situații neîncheiate la sfârșitul anului școlar, elevii care n-au participat la evaluarea națională, elevii care au fost declarați corigenți, sau care pur și simplu au participat la evaluarea națională, dar nu și-au completat în această etapă niște fișe de admitere. Pentru a doua etapă, avem locuri disponibile suficiente în toate județele țării. Așadar, atunci când tragem linia finală la admitere, vom vedea gradul de ocupare al locurilor la toate categoriile de licee”, a spus Sorin Ion pentru Cotidianul.

Problema din afara centrelor universitare

Problema anomaliilor când vine vorba de admiteri apare și la liceele teoretice. În orașele mici și medii, chiar și la cele mai bune licee au putut fi găsite scăderi importante în mediile de admitere. Spre exemplu, în Botoșani, oraș reședință de județ, la un număr identic de clase pe profilul matematică-informatică, în 2025 ultima medie de admitere a fost 8,15. Acum, nu toate locurile au fost ocupate, iar ultima medie cu care s-a intrat este de 3,17.

Discrepanța se simte și mai bine la licee care nu au medii de intrare de top, din orașe medii ca mărime. În Reșița, la Colegiul Naţional „Mircea Eliade”, la științe ale naturi, în 2025 se intra cu 7,1. Acum, clasa nu este completă, iar ultima medie a fost 3,25.

I-am prezentat secretarului de stat și un exemplu concret, dintr-un oraș mediu ca mărire, Hunedoara. Acolo, la Colegiul Național „Traian Lalescu”, la toate cele trei specializări pe care le oferă unitatea de învățământ s-au observat discrepanțe majore. La profilul filologie, media a scăzut de la 7,42 la 5,60. La științe ale naturi, de la 7,25 la 5,97. La matematică-informatică, doar 23 dintre cele 28 de locuri au fost ocupate. Media minimă a fost 3,17, comparativ cu 7,37 anul precedent.

„Acolo unde planul de școlarizare a fost făcut mai generos decât este cazul, evident că rămân locuri neocupate și clase nerealizate”

Întebarea adresată de Cotidianul, având în vedere acest ultim exemplu, a fost dacă creșterea numărului de elevi la clasă a afectat urbanul mic și ruralul. Sorin Ion neagă o astfel de teorie.

„Nu există nicio legătură. Mai degrabă, explicația în cazul anumitor licee este faptul că anul acesta este primul an când nu mai alocăm locuri distincte pentru învățământul profesional. În anii precedenți, o parte din locuri erau direcționate către învățământul profesional, altă parte către liceele atât teoretice, cât și tehnologice sau vocaționale.

Având în vedere că începând cu anul 2026, ruta profesională a fost integrată în învățământul liceal-tehnologic, atunci toți elevii, indiferent de medie, au fost repartizați la liceu. Aceasta este una dintre explicații.

În al doilea rând, contează foarte mult și realismul cu care s-au realizat planurile de școlarizare. În general, noi urmărim ca fiecare elev de clasa a 8-a să aibă un loc la clasa a 9-a. Prin urmare, numărul de locuri alocate pentru clasa a 9-a trebuie să fie aproximativ egal cu cel al absolvenților de clasa a 8-a.

Acolo unde planul de școlarizare a fost făcut, să spunem, mai generos decât este cazul, evident că rămân locuri neocupate și clase nerealizate. Urmând ca, ulterior, să reglăm atât componenta de resursă umană alocată, cât și funcționarea liceelor în sine. Dar acestea sunt concluzii care se trag la finalul etapelor de repartizare”, explică Sorin Ion.

Citește și: Admitere liceu 2026. Specializările unde s-a intrat cu cele mai mari medii