Cum e sabotat bugetul României din interior. Companiile de stat cumulează datorii de 146 miliarde lei. 400 dintre ele merg pe minus

145 de miliarde. Atât datorează statului fix companiile publice. Cine plătește nota și cum am ajuns să avem 399 de companii de stat care merg pe pierdere?

Cum e sabotat bugetul României din interior. Companiile de stat cumulează datorii de 146 miliarde lei. 400 dintre ele merg pe minus

Guvernul României. Sursă foto: gov.ro

145 de miliarde. Atât datorează statului fix companiile publice. Cine plătește nota și cum am ajuns să avem 399 de companii de stat care merg pe pierdere?

Companiile publice din România au acumulat datorii de 145,5 miliarde de lei, iar aproape 400 de societăți au încheiat anul 2025 cu pierderi, potrivit unei analize publicate de fostul deputat USR Cosette Chichirău. Datele arată că profitul total al companiilor de stat este susținut în mare parte de câteva firme din sectorul energetic.

Analiza include informații financiare despre companiile publice din România pentru ultimii zece ani și este prezentată printr-o aplicație disponibilă public, oferind o imagine asupra rezultatelor financiare ale societăților aflate în proprietatea statului sau a autorităților locale.

România are 1.715 companii publice. 399 au raportat pierderi

Potrivit datelor prezentate de Cosette Chichirău, în România există 1.715 companii publice. Dintre acestea, 1.381 sunt deținute de autorități locale, iar 334 se află în subordinea administrației centrale.

Analiza a inclus 1.310 companii care au depus situațiile financiare pentru anul 2025.

Rezultatele financiare sunt următoarele:

  • 399 de companii au avut pierderi totale de 4,41 miliarde de lei;
  • 845 de companii au raportat profituri de 15,72 miliarde de lei;
  • rezultatul net al întregului portofoliu a fost un profit de aproximativ 11,3 miliarde de lei;
  • datoriile totale au ajuns la 145,5 miliarde de lei.

Cele mai multe companii aflate pe pierdere sunt controlate de administrațiile locale. Din cele 399 de societăți care au înregistrat rezultate negative, 329 sunt companii locale, iar 70 sunt în subordinea administrației centrale.

Aceste companii au împreună 66.211 angajați.

Conform aceleiași analize, 125 de companii publice sunt inactive, fiind în faliment, lichidare sau dizolvare. Acestea mai au încă 3.209 salariați, deși au depus bilanțuri pentru 2025.

Hidroelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica generează cea mai mare parte a profitului

Profitul total al companiilor publice este concentrat în principal în sectorul energetic.

Potrivit analizei realizate de Cosette Chichirău, aproximativ 57% din profitul companiilor publice provine de la trei societăți:

  • Hidroelectrica;
  • Romgaz;
  • Nuclearelectrica.

În același timp, cele mai mari pierderi sunt înregistrate tot în energie. Complexul Energetic Oltenia și Electrocentrale Craiova au acumulat împreună pierderi de aproximativ 2,2 miliarde de lei, aproape jumătate din pierderile totale ale companiilor analizate.

Cosette Chichirău susține că rezultatele pozitive din ultimii ani au fost influențate de creșterea prețurilor la energie și nu reprezintă neapărat o îmbunătățire a modului de administrare a companiilor publice.

Aceasta indică anul 2019 ca exemplu, an în care companiile publice au avut o pierdere netă de 1,55 miliarde de lei. În acel an, 473 de companii au raportat pierderi totale de 7,2 miliarde de lei.

„Cu alte cuvinte: profitul de azi nu vine dintr-un stat care își administrează bine companiile, ci dintr-un val de prețuri la energie. Când valul trece, rămânem cu un portofoliu care structural pierde bani”, afirmă Cosette Chichirău.

Chichirău propune soluții pentru problema companiilor de stat

În analiza publicată, fostul deputat propune împărțirea companiilor publice în trei categorii.

Prima categorie include companiile strategice, precum cele din energie, transport sau infrastructură. Pentru acestea, Cosette Chichirău susține necesitatea unui management profesionist, selectat pe criterii de competență, eliminarea numirilor politice interimare și reinvestirea profiturilor.

A doua categorie este formată din companiile inactive, aflate în faliment, lichidare sau dizolvare. Potrivit acesteia, aceste societăți ar trebui radiate și închise definitiv.

A treia categorie cuprinde companiile care înregistrează pierderi constante. În acest caz, fostul parlamentar consideră că trebuie făcută diferența între societățile care oferă servicii publice importante și cele fără un rol public clar.

Pentru domenii precum transportul feroviar, metroul sau termoficarea, pierderile pot fi compensate prin subvenții acordate transparent, susține aceasta. În cazul companiilor fără o justificare economică sau socială, soluțiile propuse sunt restructurarea, comasarea sau închiderea.

Evaluarea companiilor publice ar trebui extinsă, mai susține Chichirău

Cosette Chichirău afirmă că Guvernul a început analiza companiilor publice printr-un proiect-pilot coordonat de Oana Gheorghiu, care a vizat 22 de societăți.

Fostul deputat consideră însă că această evaluare acoperă doar aproximativ 1% din totalul companiilor publice și susține că este necesară analizarea întregului portofoliu de 1.715 societăți.

„Profitul de azi, din energie, e un cadou de conjunctură. Tocmai de aceea acum, cât avem bani, este momentul să facem reformă și curățenie, nu să ne relaxăm”, afirmă Cosette Chichirău.

Descoperă și avertismentul președintelui. Nicușor Dan: Sunt probleme mari în managementul companiilor de stat

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.