UPDATE

În ședință s-a discutat cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Ministerul Finanțelor și Guvernul susțin că este necesară o interpretare a dreptului UE, deoarece CJUE nu a decis până acum dacă independența judecătorilor poate justifica ignorarea unor prevederi constituționale.

Guvernul a argumentat că dosarul nu privește doar independența justiției și statul de drept, ci și respectarea politicilor bugetare. În sprijinul poziției sale, a invocat decizii ale Curții Constituționale din 2008, potrivit cărora judecătorii nu pot crea noi obligații bugetare prin hotărârile lor. În opinia Guvernului, răspunsul CJUE este esențial pentru soluționarea cauzei.

Guvernul cere instanței să trimită cauza la CJUE și să suspende judecarea cauzei,scrie G4Media..

Ora 12.28: Se discută o altă cerere de sesizare a CCR, formulată de unul dintre intervenienți, o persoană fizică, dar care vizează un articol din codul de procedură civilă.

Ora 12. 20: Și sindicatul grefierilor se opune sesizării CCR, pe aceleași motive ca reprezentanții ICCJ.

Ora 12.15: Reprezentanții ICCJ se opun sesizării CCR, pe motiv că se cere o interpretare a legii pe care o poate face doar Înalta Curte.

Ora 12.03: Se dezbate mai întâi cererea de sesizare a CCR depusă azi de către Guvern, prin care sunt ridicate excepții privind articolele 1,2 și 3 din legea contenciosului administrativ. Se cere ca CCR să stabilească dacă e constituțional ca instanțele să stabilească drepturi peste alocările bugetare stabilite prin lege, scrie G4Media.

Ora 12.01: Se discută cererile de sesizare a Curții Constituționale, pentru că sunt mai multe în afară de cea depusă de Guvern, depuse de sindicatul grefierilor.

Ora 12.00: Se reia ședința de judecată. Se strigă din nou părțile.

ȘTIREA INIȚIALĂ

Un complet al Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă astăzi recursul într-un dosar cu implicații financiare majore pentru bugetul de stat, în care Instanța Supremă, reprezentată de președinta sa, Lia Savonea, solicită obligarea Guvernului condus de Ilie Bolojan la plata sumei de 5,2 miliarde de lei. Potrivit cererii de chemare în judecată, banii reprezintă restanțe salariale restante către magistrați, rezultate în urma unor hotărâri judecătorești definitive și ale unor titluri executorii acumulate în ultimii aproximativ 20 de ani, scrie G4Media.

Litigiul are la bază neexecutarea unor drepturi salariale câștigate de magistrați în instanță, la care se adaugă dobânzi și penalități. În primă instanță, Înalta Curte a obținut o decizie favorabilă, iar procesul se află acum în faza recursului. Miza este una uriașă, deoarece plata integrală a sumei solicitate ar avea un impact semnificativ asupra bugetului de stat.

Proces de 5,2 miliarde de lei

Guvernul susține că o astfel de obligație financiară ar afecta echilibrul bugetar și ar limita capacitatea Executivului de a aloca fonduri pentru alte domenii prioritare. De asemenea, reprezentanții Guvernului au argumentat că puterea judecătorească nu poate impune Executivului modul în care sunt distribuite resursele bugetare și au invocat riscul apariției unui conflict între autoritățile statului. În acest context, Executivul a făcut și demersuri pentru sesizarea Curții Constituționale cu privire la un posibil conflict juridic de natură constituțională.

De cealaltă parte, Înalta Curte susține că neplata sumelor stabilite prin hotărâri definitive încalcă dreptul de proprietate al beneficiarilor și afectează autoritatea hotărârilor judecătorești. Instituția consideră că Executivul are obligația de a asigura fondurile necesare pentru executarea acestor titluri, indiferent de constrângerile bugetare.

2000 de victime ale traficului de persoane, salvate. România, co-lider al operațiunii GLOBAL CHAIN