Dictator în lojă, dictatură în teren.„Un arbitraj cum nu am vazut în 45 de ani”. Congo vs Congo. Appiah la copiat pe Hagi. Cel mai scump transfer al iernii a decis „ finala din sferturi”. Top 20 cei mai scumpi jucători 
O paralelă cu mondialele de handball din Qatar 
În Cupa Africii pe Naţiuni, ediţia cu nr.30, care se desfăşoară în Guineea Ecuatorială s-a ajuns în faza semifinalelor. Se poate face o paralelă între mondialele de handbal din Qatar, campionatul continentul negru. În ambele competiţii, marea surpriză a constat în ajungerea în fazele superioare a echipelor ţărilor gazdă, echipe care până ieri se aflau în lumea a IV- sau chiar a V-a handbalului, respectiv a fotbalului. Atât echipa de handbal a Qatar-ului cât şi cea de fotbal a Guineei Ecuatoriale sunt formate din mercenari naruralizaţi. (Aici avem totuşi o diferenţă: mercenarii Guineii Ecuatoriale sunt jucători modeşti din ligi inferioare din campionatele europene). Ambele echipe au avut parte, în prima fază a competiţiei, de grupe foarte uşoare. De asemenea, în jocurile decisive, ambele echipe au beneficiat de favoruri din partea arbitrilor. În Qatar, echipa de handbal a beneficiat de petrodolarii şeiceilor, în Guineea Ecuatorială de banii (tot din petrol) a celui mai longeviv dictator din Africa, Teodoro Obiang Nguema Mbasogo, cel care deţine funcţia de preşedinte din 1979, când l-a înlăturat (şi executat) din funcţie pe unchiul său, Francisco Macías Nguema.
Arbitrajele din divizia C sunt parfum 
În primul sfert de finală, Guineea Ecuatorială a dispus cu 2-1 (după prelungiri) de Tunisia, echipă pe care toată lumea o vedea bătându-se cu Ghana în semifinale pentru un loc în finală. Numai că Tunisia nu a avut voie să treacă de echipa gazdă, cea care a ajuns în sferturi după ce, cu sprijinul arbitrajului, a învins Gabon, în meciul decisiv din grupa I-a.
Nimeni nu se putea gândi însă că o echipă cu experienţa şi valoarea Tunisiei poate fi eliminată de Guineea Ecuatorială, chiar şi în situaţia unui arbitru care să ajute discret gazdele. Numai că ajutorul nu a fost deloc unul discret. În minutul 90+4, la scorul de 1-0 pentru Tunisia, arbitrul Rajindraparsad Seechurn (Mauritius) acordă penalty la un jenant plojon în careu a unui jucător al gazdelor. Se face 1-1, iar în prelungiri a început „dictatura” arbitrului din Mauritius. Tunisia nu a mai fost pur şi simplu lăsată să joace. Orice incursiune spre poarta gazdelor era oprită fie pentru faulturi imaginare, fie pentru poziţii de off-side inexistente. Invers, în terenul Tunisiei a plouat cu lovituri libere în favoarea jucătorilor echipei gazde. În minutul 102, arbitrul inventează o lovitură liberă de la 20 de metri, aceasta este executată impecabil de Balboa (alături de portarul Felipe Ovono, singurul fotbalist veritabil din echipa gazdă), scorul devine 2-1 şi meciul este ca şi jucat, pentru că tunisienii au avut „interzis” să se apropie de careul advers. Câteva cifre din caseta tehnică sunt sugestive: faulturi; Tunisia: 41 – Guineea Ecuatorială: 12, cartonaşe galbene: 5 – 1, offsides: 8 – 0.
„Un milion de marocani contra lui Rajindraparsad Seechurn” 
După meci, scandal mare. În tunelul spre vestiare jucătorii tunisieni au tăbărât pe arbitru. Cu foarte mari eforturi, poliţişti din trupele speciale au reuşit să îi împrăştie pe jucătorii furioşi. Arbitrul din Mauritius a plecat de la stadion escortat de importante forţe de poliţie.
Antrenorul Tuniciei, belgianul Georges Leekens a declarat după meci: „Sper ca toţi ziarişti prezenţi la meci să prezinte lumii întregi ce s-a întâmplat aici şi oamenii să judece dacă au fost sau nu faulturi la golurile gazdelor. În 45 de ani de fotbal, 15 ca jucător şi 30 ca antrenor nu am mai văzut aşa ceva. Au fost decizii teribile. Este greu de acceptat o astfel de nedreptate. Ceea ce s-a întâmplat nu este deloc bine pentru fotbal”.
Site-ul Goal.com a relatat o întâmplare mai veche legată de arbitrul în cauză. În 2011, după ce a făcut praf un meci Algeria – Maroc, s-a înfiinţat pe internet un site numit „Un milion de marocani contra lui Rajindraparsad Seechurn”.
Congo vs Congo 
Una dintre cele mai spectaculoase (dacă nu chiar cel mai spectaculos) meciuri de la actuala ediţie a Cupei Africii pe Naţiuni s-a desfăşurat între cele două ţări cu nume comun: Congo. Meciul va intra probabil în istorie prin evoluţia scorului. În minutul 54, tabela de marcaj era imaculată, jocul fiind echilibrat. La casele de pariuri, cotele online pentru meci egal scădeau dramatic, pentru că se întrevedea un X după 90 de minute. În numai 7 minute, Congo (Brazzaville) înscrie de două ori (prima reuşită i-a aparţinut CFR-istului clujean Dore) şi zarurile păreau aruncate la 2-0 în minutul 62. Urmează 16 minute (65-81) năucitoare pentru Congo, generate de erori uriaşe în apărare care au permis ofensivei celor din DR Congo (Kinshasa)să puncteze de 3 ori (un gol Jeremmy Bokila). Jucătorii din Congo sunt dărâmaţi din punct de vedere psihic, iar adversarii mai înscriu în min.90+1. La scorul de 4-2, meciul este jucat, deşi până în minutul 90+4, cei din Congo ratează două ocazii monumentale.
Scorul competiţiei 
Guineea a fost echipa care s-a calificat în sferturi prin tragere la sorţi. În meciul contra celei mai nocrocoase echipe, valoroasa şi experimentata echipă a Ghanei nu a avut nicio problemă. A controlat meciul de la un capăt la altul, deschizând scorul încă din minutul 4. Trei lucruri sunt de consemnat: scorul de 3-0 reprezintă cea mai mare diferenţă înregistrată până în prezent pe tabelele de marcaj de la Cupa Africii; primul gol, înscris de Christian Atsu a beneficiat de o senzaţională pasă cu călcâiul a vedetei echipei Asamoah Gyan; golul al doilea, înscris de Kwessi Appiah a reprezentat o reeditare a golului înscris de Hagi contra Columbiei la mondialele din 2004.
Finala din sferturi 
Coasta de Fildeş vs Algeria poate fi oricând o finală la Cupa Africii pe Naţiuni. Paradoxal, cele două echipe au fost şi cele mai valoroase dintre cele calificate în optimi şi, ţinând cont de loturile deplasate în Guineea Ecuatorială, cele mai puternice din competiţie. Evoluţiile neconvingătoare din unele meciuri din grupe, au făcut ca principalele favorite să se întâlnească în sferturi. De această dată s-a jucat fără menajamente, ambele echipe dând tot ce puteau să dea în acest moment. Dar…a fost un meci al paradoxurilor. Coasta de Fildeş a deschis scorul în minutul 26, când jocul era sever controlat de Algeria, care în mod normal ar fi trebuit să conducă cu 2-0 până atunci, dar bara s-a opus în două rânduri. Algerienii au egalat în minutul 51, când ivorienii dominau copios. În sfârşit, Coasta de Fildeş a preluat conducerea în plin asediu al Algeriei la poarta sa. Asediu care a continuat până în final, dar fără concretizare pe tabela de scor. În ultimul minut al timpului suplimentar, ivorienii au mai înscris, dar victoria era deja conturată. De menţionat că primele două goluri ale Coastei de Fildeş au fost marcate de Wilfried Bony, cel mai scump trasfer al iernii: 35 de milioane de euro a plătit Manchester City lui Swansea City pentru el.
Rezultate tehnice 
Guineea Ecuatorială – Tunisia 2-1 (0-1, 1-1)
DR Congo – Congo 4-2 (0-0)
Ghana – Guineea 3-0 (2-0)
Coasta de Fildeş – Algeria 3-1 (1-0)
Program semifinale 
Guineea Ecuatorială – Ghana (4 februarie)
DR Congo – Coasta de Fildeş (5 februarie)
Top 20 cei mai „scumpi” jucători de la Cupa Africii 
- Yaya Touré (Coasta de Fildeş – Manchester City) – 30 de milioane de euro
 - Seydou Doumbia (Coasta de Fildeş – CSKA Moscova) – 25 de milioane
 - Gervinho (Coasta de Fildeş – AS Roma) – 18,5 milioane
 - Wilfried Bony (Coasta de Fildeş – Manchester City) – 17 milioane
 - Pierre-Emerick Aubameyang (Gabon – Borussia Dotmund) – 17 milioane
 - Moussa Sow (Senegal – Fenerbahce Istanbul) – 16 milioane
 - Sofiane Feghouli (Algeria – Valencia CF) – 15 milioane
 - Nicolas N’Koulou (Camerun – Olympique Marseille) – 13 milioane
 - André Ayew (Ghana – Olympique Marseille) – 12 milioane
 - Dieumerci Mbokani (DR Kongo – Dynamo Kiev) – 10 milioane
 - Aymen Abdennour (Tunisia – AS Monaco) – 10 milioane
 - Sadio Mané (Senegal – Southampton FC) – 10 milioane
 - Dame N’Doye (Senegal – Lokomotiv Moscova) – 10 milioane
 - Serge Aurier (Coasta de Fildeş – Paris Saint Germain) – 10 milioane
 - Mame Diouf (Senegal – Stoke City) – 9 milioane
 - Aurélien Chedjou (Camerun – Galatasaray Istanbul) – 9 milioane
 - Stéphane Mbia (Camerun – FC Sevilla) – 9 milioane
 - Saphir Taïder (Algeria – USS Sassuolo) – 8 milioane
 - Lacina Traoré (Coasta de Fildeş – AS Monaco) – 8 milioane
 - Cheick Tioté (Coasta de Fildeş – Newcastle United) – 8 milioane