Franţa este din nou campioană mondială la Handbal masculin. Surpriză în finala „mică”. Cotidianul.ro vă prezintă în premieră două top-uri incredibile ale istoriei mondialelor de handbal
Franţa a învins în finală mercenarii Qatar-ului.
Franţa a câştigat al 5-lea titlu mondial, învingând în finală echipa de mercenari a ţării gazdă, Qatar. Francezii porneau favoriţi, deşi selecţionata bosniaco-muntenegraano-spaniolo-cubanezo-tunisiană (într-un cuvânt naţionala Qatar) nu era de neglijat, pentru că beneficia de avantajul terenului propriu şi de un moral exceldent, datorat senzaţionalei calificări în finală, o calificare de nimeni anticipată. Calculele hârtiei nu au fost infirmate şi francezii au controlat în permanenţă partida. În prima repriză francezii au dominat clar, având şi perioade când au condus cu 5 sau chiar 6 goluri diferenţă (11-6, în minutul 19.56; 12-7 în minutul 21.35; 13-7 în minutul 22.29). În partea a doua a jocului, gazdele nemaiavând ce pierde au riscat totul şi au reuşit să se apropie de francezi: 18-17 în minutul 39.48; 20-19 în minutul 44.21). În minutul 55.37, s-a înregistrat ultima apropiere relativă a Qatarului, scor 24-22 pentru Franţa, după care „oaspeţii” s-au distanţat la 3 goluri (minutul 57.31) şi finala era jucată. Echipa gazdă poate avea scuza că trei dintre jucătorii ei de bază, Bertrand, Memisevic şi Benali au fost în zi slabă, iar arbitrii – totuşi era vorba de o finală de campionat mondial – nu au mai putut-o ajuta, aşa cum s-a întâmplat în meciurile cu Germania şi Polonia. Principalii marcatori: Nikola Karabatic – 5, Valentin Porte, Daniel Narcisse – 4, pentru Franţa, Zarko Markovic – 7, Rafael Capote – 6, Borja Vidal – 3, pentru Qatar.
Surpriză în finala „mică”
În finala „mică”, s-a înregistrat o surpriză: Polonia a învins fosta campioană mondială cu 29-28, după prelungiri. De menţionat că în timpul regulamentar jocul a fost echilibrat, Polonia văzându-se mai mult în prima repriză, iar Spania în cea de a doua. În minutul 58.18, Spania conducea cu 24-22. Polonezii au redus din handicap, pe atac spaniolii au ratat (aruncare de la 9 metri apărată) – minutul 59.39, polonezii au scos portarul din poartă şi au egalat în minutul 59.59 !!! printr-o aruncare disperată de la 9 metri. În prelungiri, polonezi au fost tot timpul cu un gol în faţă, au înscris în minutul 69.29 pentru 29-28, spaniolii cu 7 jucători în câmp au avut ultimul atac, dar nu au reuşit să egaleze.
Rezultate tehnice:
Finală loc 1 – 2: Franţa – Qatar 25-22 (14-11)
Finală loc 3 – 4: Polonia – Spania 29-28 (13-13, 11-11)
Finală loc 5 – 6: Danemarca – Croaţia 28-24 (15-11)
Finală loc 7 – 8: Germania – Slovenia 30-27 (16-14)
Echipa tip a campionatului mondial
Thierry Omeyer (Franţa) – portar, Dragan Gajić (Slovenia) – extremă dreapta, Žarko Marković (Qatar) – inter dreapta, Nikola Karabatić (Franţa) – centru, Bartosz Jurecki (Polonia) – pivot, Rafael Capote (Qatar) – inter stânga, Valero Rivera (Spania) – extremă stânga.
Top 5 golgheteri
- Dragan Gajić (Slovenia) – 71 goluri
- Žarko Marković (Qatar) – 67 goluri
- Uwe Gensheimer (Germania) – 54 goluri
- Rodrigo Salinas (Chile) – 52 goluri
- Rafael Capote (Qatar) – 48 goluri
Top 10 medaliate all time
- Franţa: 5 aur, 1 argint, 3 bronz
- Suedia: 4 aur, 3 argint, 4 bronz
- România: 4 aur, 0 argint, 2 bronz
- URSS/Rusia: 3 aur, 3 argint, 0 bronz
- RFG/Germania: 3 aur, 2 argint, 1 bronz
- Spania: 2 aur, 0 argint, 1 bronz
- Croaţia: 1 aur, 3 argint, 1 bronz
- Cehoslovacia/Cehia: 1 aur, 2 argint, 2 bronz
- Yugoslavia/Serbia: 1 aur, 1 argint, 4 bronz
- Danemarca: 0 aur, 3 argint, 1 bronz
Retro mondiale (I) – top medaliate 1938-1990
Începând de duminică 1 februarie 2015, România nu mai poate fi nominalizată în „troika” echipelor cu cele mai multe titluri mondiale câştigate. Franţa a devenit lider prin cele 5 titluri obţinute după desfăşurarea ediţiei cu numărul 24 a campionatelor mondiale. Dacă ne uităm în urmă, mai precis la primele 12 ediţii (1938-1990), vom observa că Franţa nu exista în top-ul medaliatelor. Cea mai bună clasare, dacă se poate supe aşa, a fost locul 6 în 1954, numai că atunci au participat …6 echipe. Top-ul medaliatelor după 12 ediţii era dominat clar de România, care era denumită în anii ’70, „Brazilia handbalului”. Iată care era situaţia în clasamentul pe medalii după primele 12 ediţii:
- România: 4 aur, 0 argint, 2 bronz
- Suedia: 3 aur, 1 argint, 2 bronz
- Germania/RFG: 2 aur, 1 argint, 1 bronz
- Cehoslovacia: 1 aur, 2 argint, 2 bronz
- URSS: 1 aur, 2 argint, 0 argint
- Yugoslavia: 1 aur, 1 argint, 2 bronz
- RDGermană: 0 aur, 2 argint, 2 bronz
- Danemarca: 0 aur, 1 argint, 0 bronz
- Ungaria: 0 aur, 1 argint, 0 bronz
- Austria: 0 aur, 1 argint, 0 bronz
Retro mondiale (II) – top medaliate 1993-2015
1 Franţa: 5 aur, 1 argint, 3 bronz
2 Rusia: 2 aur, 1 argint, 0 bronz
3 Spania: 2 aur, 0 argint, 1 bronz
4 Croaţia: 1 aur, 3 argint, 1 bronz
5 Suedia: 1 aur, 2 argint, 2 bronz
6 Germania: 1 aur, 1 argint, 0 bronz
7 Danemarca: 0 aur, 2 argint, 1 bronz
8 Polonia: 0 aur, 1 argint, 2 bronz
9 Qatar: 0 aur, 1 argint, 0 bronz
10 Yugoslavia: 0 aur, 0 argint, 2 bronz
După cum se poate observa, liderul perioadei 1938-1990, România nu mai apare în top-ul medaliatelor 1993-2015 (mai lipsesc Cehia, echipă cu un titlu mondial, Ungaria şi Austria – ultimele clasate în top-ul primei decade şi RD Germană, stat care nu mai există), şi este logic, pentru că la ediţiile la care a participat după 1993, a făcut figuraţie. Franţa este lider autoritar al celei de a doua decade, iar împreună cu Spania, Croaţia, Polonia şi Qatar sunt „new entry”. Puţini (români) ştiu că în anii după 1975, oficialii francezi au obţinut acordul autorităţilor române să ca antrenori de handbal din România să ţină cursuri de perfecţionare antrenorilor francezi şi chiar să antreneze în Franţa. Handbalul francez nu este singurul care a beneficiat de sprijin românesc. Dar toate acestea ţin de istorie. În 2014, pentru două luni, naţionala României a fost antrenată de un francez, Christian Gaudin, dar acesta cum a prins un contract mai bun, şi-a luat zborul.
