Asiaticii tranzitează România pentru câștiguri mai bune

În vreme ce mulți români refuză să se întoarcă în țară, acuzând lipsa locurilor de muncă și salariile foarte mici, firmele de recrutare a străinilor pentru România prosperă vertiginos. Cele mai multe solicitări de contracte de muncă în țara noastră vin din Filipine, Sri Lanka, Nepal, Indonezia, Vietnam și Bangladesh. Pentru asiatici, salariile din România sunt mari față de nivelul din țările lor. Încet, dar sigur, tot mai multe locuri de muncă de la noi vor fi ocupate de angajați străini. Pentru anul viitor, Guvernul a majorat contingentul cu încă 2.000 de persoane care vor putea munci  în România.

Firma ISROM Interconections, de pildă, lucrează în România din 2010. Proprietarul firmei, Gavril Yosef Peisakh, este din Ucraina, dar are și cetățenie română. Împreună cu soția sa, el s-a lansat în afaceri cu bone menajere filipineze, când a reușit să aducă în țară câteva sute de persoane. Treptat, Peisakh și-a dezvoltat rețeaua de parteneri externi din alte țări și a început să aibă cereri de forță de muncă în alte domenii de activitate. În ultimii şapte ani, el spune că a adus în România peste 1.000 de persoane. „Acum, din cauza crizei de forță de muncă,  trendul este pentru muncitori calificați. Șoferii de TIR sunt cei mai căutați, dar avem cereri și pentru fermieri, tractoriști, bucătari, peisagiști, muncitori calificați în mase plastice, metalurgie, depozite de mărfuri, maseuze, cusătorese. Cereri multe mai avem pentru îngrijirea bătrânilor și a persoanelor cu dizabilități“, ne-a relatat Gavril Peisakh.

Procedura de recrutare

Singurul lucru care-l nemulțumește pe proprietarul firmei de recrutare este birocrația de la noi, dar și din alte țări. Mai întâi, spune el, trebuie ca firma să fie acreditată în România, dar și în țările de unde recrutează personal. „Toate astea durează 2-3 luni și costă sute de mii de euro. La toate astea se adaugă taxele de la ambasade, de curierat, dar și obținerea documentelor. Fiecare stat verifică partenerii prin ambasade“, ne-a explicat Peisakh. Odată îndeplinite aceste proceduri, recrutorul își selectează partenerii din fiecare țară. „Trebuie să mergem să-i vizităm, să vedem ce birouri au și cum lucrează, ca să ne ferim de traficul de persoane. Noi ne ferim să recrutăm imigranți, pentru noi, ei sunt oameni de pe stradă, nu profesioniști“, afirmă Peisakh. El susține că ucrainenii nu vor să muncească la noi, chiar dacă au avantajul cunoașterii limbii române. Peisakh nu știe însă să ne spună de ce asiaticii din țările sărace preferă să lucreze la noi, și nu în alte țări europene. „Pot să vă spun că, în afară de România, Polonia și Cehia solicită muncitori calificați din Asia“, spune el.

Ce conține contractul

Modul de lucru cu angajatorii din România este următorul: firmele vin la recrutori cu cereri de forță de muncă și semnează un contract. La rândul lui, recrutorul își contactează partenerii, care încep preselecția în Asia pe baza criteriilor cerute de partea română. După ce asiaticii își fac propria selecție, transmit datele (CV-uri, DVD-uri sau filme de prezentare) părții române, care le pune la îndemâna angajatorului. „Comisionul nostru este între 20 și 25%, iar contractul conține și garanția de înlocuire a personalului. Noi avem și servicii de post-plasare. Negociem salariile pentru ei, pentru că lor le este rușine să vorbească cu angajatorul. Asta este cultura lor. Contractele se semnează pentru o perioadă de doi ani, cu posibilitate de reînnoire. Avem angajatori cu 2-3 contracte prelungite. Frigul și zăpada sunt factori de stres și depresie pentru ei, obișnuiți cu clima tropicală. De asemenea, mâncarea este diferită în România“, ne-a spus Peisakh. Cazarea și masa muncitorilor străini sunt asigurate de angajatori, fie în spații proprii, fie în locuințe cu chirie. În ultimele luni, angajatorii solicitau muncitori pentru construcții, fierari-betoniști, electricieni, instalatori și pentru amenajări interioare. „O problemă este și angajarea personalului medical în România, în special asistente și surori medicale. Ni s-a spus că nu se aprobă echivalarea diplomelor, deși deficitul este foarte mare în România. Cereri de angajare a asiaticilor vin din diferite orașe, precum București, Timișoara, Cluj, Iași, Constanța, Alexandria. Acum plasăm bone menajare și la sate, în special pentru oamenii de afaceri. Unii angajează și 2-3 bone filipineze“, spune Peisakh. După câțiva ani petrecuți în România, unii asiatici se întorc în țările lor, dar o parte migrează în alte țări europene.

Cât câștigă străinii în România

Deși legea impune plata muncitorilor străini la echivalentul unui salariu mediu brut pe economie, de 3.131 lei, asiaticii primesc mai mult de atât. „Un bucătar din Filipine sau Indonezia ajunge să fie plătit cu 2.000 euro pe lună, un muncitor în construcții obține 700-750 dolari, iar bonele, de la 450 dolari, cu orele suplimentare, ajung la 600-700 dolari pe lună, dar au și alte beneficii“, ne-a declarat Peisakh. Un alt regret al recrutorului este acela că legea română nu permite decât angajarea anuală a cel mult 5.000 de persoane, în vreme ce cererea angajatorilor este de 3-4 ori mai mare. „Sperăm că Guvernul va extinde acest contingent la 7.000 de persoane, iar anul viitor să putem aduce mai mulți“, spune Peisakh. Restricțiile legii române sunt recunoscute de Inspectoratul General pentru Imigrări, care a confirmat posibilitatea creșterii numărului de angajați străini la 7.000 de persoane.

Reglementări pentru angajații străini

La solicitarea Cotidianul, Ministerul Muncii spune că angajarea unui străin pe teritoriul României este reglementată de prevederile OG nr. 25/2014 care instituie, ca regulă generală pentru angajatori, obligația de a obține un aviz de angajare pentru a putea încadra în muncă un străin. Acest aviz este eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). Prin hotărâre a Guvernului, se stabileşte anual contingentul pe tipuri de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă. „Contingentul nu este distribuit în funcție de cetățenia lucrătorilor din state terțe, ci după tipul de lucrători. Din corespondența avută cu IGI, a reieșit că, în prezent, sunt epuizate contingentele stabilite pentru lucrători permanenți și detașați pentru anul în curs, astfel că s-a decis, printr-un proiect de HG, suplimentarea acestora cu încă 3.000, numărul lucrătorilor permanenţi ajungând astfel la 5.000, iar cel al lucrătorilor detaşaţi la 1.700“, spune Ministerul Muncii.

Avizele IGI

La solicitarea Cotidianul, IGI spune că anul acesta aveau drept de ședere în scop de angajare 20.700 de persoane, cu 4.147 mai mult față de 2016. Anul acesta au găsit loc de muncă 4.142 de persoane non-UE, din care: 253 de sudori, 252 de lăcătuși, 167 de dulgheri, 154 de muncitori necalificați, 122 de confecționeri, 119 fierari-betoniști, 115 lucrători comerciali, 93 de zidari, 91 de manipulanți mărfuri și 84 de bone. Alte 2.692 de persoane ocupă alte funcții.

Top 3 angajați străini

Potrivit informațiilor transmise de Ministerul Muncii, topul salariaților străini activi arată astfel:

Turci – 3.515

Italieni – 2.968

Chinezi – 2.075

Situația pentru 2017

lucrători permanenţi – 3.000;

lucrători detașaţi – 700;

persoane transferate în cadrul aceleiași companii – 700;

lucrători înalt calificaţi – 500;

lucrători sezonieri – 400;

lucrători stagiari – 100;

lucrători transfrontalieri – 100.

Situația pentru 2018

Pentru anul 2018, se propune un contingent de 7.000 de lucrători, în baza avizelor de angajare/detașare. În proiectul de act normativ sunt prevăzute atât tipurile de avize care atestă dreptul unui angajator de a încadra în muncă un străin pe o anumită funcţie, cât şi numărul acestora, defalcat pentru fiecare tip:

lucrători permanenţi – 4.000;

lucrători detașaţi – 1.200;

persoane transferate în cadrul aceleiași companii – 700;

lucrători înalt calificaţi – 500;

lucrători sezonieri – 400;

lucrători stagiari – 100;

lucrători transfrontalieri – 100.