În vreme ce mulți români refuză să se întoarcă în țară, acuzând lipsa locurilor de muncă și salariile foarte mici, firmele de recrutare a străinilor pentru România prosperă vertiginos. Cele mai multe solicitări de contracte de muncă în țara noastră vin din Filipine, Sri Lanka, Nepal, Indonezia, Vietnam și Bangladesh. Pentru asiatici, salariile din România sunt mari față de nivelul din țările lor. Încet, dar sigur, tot mai multe locuri de muncă de la noi vor fi ocupate de angajați străini. Pentru anul viitor, Guvernul a majorat contingentul cu încă 2.000 de persoane care vor putea munci în România.
Firma ISROM Interconections, de pildă, lucrează în România din 2010. Proprietarul firmei, Gavril Yosef Peisakh, este din Ucraina, dar are și cetățenie română. Împreună cu soția sa, el s-a lansat în afaceri cu bone menajere filipineze, când a reușit să aducă în țară câteva sute de persoane. Treptat, Peisakh și-a dezvoltat rețeaua de parteneri externi din alte țări și a început să aibă cereri de forță de muncă în alte domenii de activitate. În ultimii şapte ani, el spune că a adus în România peste 1.000 de persoane. „Acum, din cauza crizei de forță de muncă, trendul este pentru muncitori calificați. Șoferii de TIR sunt cei mai căutați, dar avem cereri și pentru fermieri, tractoriști, bucătari, peisagiști, muncitori calificați în mase plastice, metalurgie, depozite de mărfuri, maseuze, cusătorese. Cereri multe mai avem pentru îngrijirea bătrânilor și a persoanelor cu dizabilități“, ne-a relatat Gavril Peisakh.
Procedura de recrutare
Singurul lucru care-l nemulțumește pe proprietarul firmei de recrutare este birocrația de la noi, dar și din alte țări. Mai întâi, spune el, trebuie ca firma să fie acreditată în România, dar și în țările de unde recrutează personal. „Toate astea durează 2-3 luni și costă sute de mii de euro. La toate astea se adaugă taxele de la ambasade, de curierat, dar și obținerea documentelor. Fiecare stat verifică partenerii prin ambasade“, ne-a explicat Peisakh. Odată îndeplinite aceste proceduri, recrutorul își selectează partenerii din fiecare țară. „Trebuie să mergem să-i vizităm, să vedem ce birouri au și cum lucrează, ca să ne ferim de traficul de persoane. Noi ne ferim să recrutăm imigranți, pentru noi, ei sunt oameni de pe stradă, nu profesioniști“, afirmă Peisakh. El susține că ucrainenii nu vor să muncească la noi, chiar dacă au avantajul cunoașterii limbii române. Peisakh nu știe însă să ne spună de ce asiaticii din țările sărace preferă să lucreze la noi, și nu în alte țări europene. „Pot să vă spun că, în afară de România, Polonia și Cehia solicită muncitori calificați din Asia“, spune el.
Ce conține contractul
Modul de lucru cu angajatorii din România este următorul: firmele vin la recrutori cu cereri de forță de muncă și semnează un contract. La rândul lui, recrutorul își contactează partenerii, care încep preselecția în Asia pe baza criteriilor cerute de partea română. După ce asiaticii își fac propria selecție, transmit datele (CV-uri, DVD-uri sau filme de prezentare) părții române, care le pune la îndemâna angajatorului. „Comisionul nostru este între 20 și 25%, iar contractul conține și garanția de înlocuire a personalului. Noi avem și servicii de post-plasare. Negociem salariile pentru ei, pentru că lor le este rușine să vorbească cu angajatorul. Asta este cultura lor. Contractele se semnează pentru o perioadă de doi ani, cu posibilitate de reînnoire. Avem angajatori cu 2-3 contracte prelungite. Frigul și zăpada sunt factori de stres și depresie pentru ei, obișnuiți cu clima tropicală. De asemenea, mâncarea este diferită în România“, ne-a spus Peisakh. Cazarea și masa muncitorilor străini sunt asigurate de angajatori, fie în spații proprii, fie în locuințe cu chirie. În ultimele luni, angajatorii solicitau muncitori pentru construcții, fierari-betoniști, electricieni, instalatori și pentru amenajări interioare. „O problemă este și angajarea personalului medical în România, în special asistente și surori medicale. Ni s-a spus că nu se aprobă echivalarea diplomelor, deși deficitul este foarte mare în România. Cereri de angajare a asiaticilor vin din diferite orașe, precum București, Timișoara, Cluj, Iași, Constanța, Alexandria. Acum plasăm bone menajare și la sate, în special pentru oamenii de afaceri. Unii angajează și 2-3 bone filipineze“, spune Peisakh. După câțiva ani petrecuți în România, unii asiatici se întorc în țările lor, dar o parte migrează în alte țări europene.
Cât câștigă străinii în România
Deși legea impune plata muncitorilor străini la echivalentul unui salariu mediu brut pe economie, de 3.131 lei, asiaticii primesc mai mult de atât. „Un bucătar din Filipine sau Indonezia ajunge să fie plătit cu 2.000 euro pe lună, un muncitor în construcții obține 700-750 dolari, iar bonele, de la 450 dolari, cu orele suplimentare, ajung la 600-700 dolari pe lună, dar au și alte beneficii“, ne-a declarat Peisakh. Un alt regret al recrutorului este acela că legea română nu permite decât angajarea anuală a cel mult 5.000 de persoane, în vreme ce cererea angajatorilor este de 3-4 ori mai mare. „Sperăm că Guvernul va extinde acest contingent la 7.000 de persoane, iar anul viitor să putem aduce mai mulți“, spune Peisakh. Restricțiile legii române sunt recunoscute de Inspectoratul General pentru Imigrări, care a confirmat posibilitatea creșterii numărului de angajați străini la 7.000 de persoane.
Reglementări pentru angajații străini
La solicitarea Cotidianul, Ministerul Muncii spune că angajarea unui străin pe teritoriul României este reglementată de prevederile OG nr. 25/2014 care instituie, ca regulă generală pentru angajatori, obligația de a obține un aviz de angajare pentru a putea încadra în muncă un străin. Acest aviz este eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). Prin hotărâre a Guvernului, se stabileşte anual contingentul pe tipuri de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă. „Contingentul nu este distribuit în funcție de cetățenia lucrătorilor din state terțe, ci după tipul de lucrători. Din corespondența avută cu IGI, a reieșit că, în prezent, sunt epuizate contingentele stabilite pentru lucrători permanenți și detașați pentru anul în curs, astfel că s-a decis, printr-un proiect de HG, suplimentarea acestora cu încă 3.000, numărul lucrătorilor permanenţi ajungând astfel la 5.000, iar cel al lucrătorilor detaşaţi la 1.700“, spune Ministerul Muncii.
Avizele IGI
La solicitarea Cotidianul, IGI spune că anul acesta aveau drept de ședere în scop de angajare 20.700 de persoane, cu 4.147 mai mult față de 2016. Anul acesta au găsit loc de muncă 4.142 de persoane non-UE, din care: 253 de sudori, 252 de lăcătuși, 167 de dulgheri, 154 de muncitori necalificați, 122 de confecționeri, 119 fierari-betoniști, 115 lucrători comerciali, 93 de zidari, 91 de manipulanți mărfuri și 84 de bone. Alte 2.692 de persoane ocupă alte funcții.
Top 3 angajați străini
Potrivit informațiilor transmise de Ministerul Muncii, topul salariaților străini activi arată astfel:
Turci – 3.515
Italieni – 2.968
Chinezi – 2.075
Situația pentru 2017
lucrători permanenţi – 3.000;
lucrători detașaţi – 700;
persoane transferate în cadrul aceleiași companii – 700;
lucrători înalt calificaţi – 500;
lucrători sezonieri – 400;
lucrători stagiari – 100;
lucrători transfrontalieri – 100.
Situația pentru 2018
Pentru anul 2018, se propune un contingent de 7.000 de lucrători, în baza avizelor de angajare/detașare. În proiectul de act normativ sunt prevăzute atât tipurile de avize care atestă dreptul unui angajator de a încadra în muncă un străin pe o anumită funcţie, cât şi numărul acestora, defalcat pentru fiecare tip:
lucrători permanenţi – 4.000;
lucrători detașaţi – 1.200;
persoane transferate în cadrul aceleiași companii – 700;
lucrători înalt calificaţi – 500;
lucrători sezonieri – 400;
lucrători stagiari – 100;
lucrători transfrontalieri – 100.
Nu va suparati, dar intreb si eu, ca orice „consumator” de Cotidianul, „asiaticii tranziteaza Romania” spre alte zari, sau vin sa lucreze in Romania (si sa ramana la munca p’acilea conform contractului)? Titlul intra in contradictie cu continutul articolului, iar cine l-a pus intra in contradictie cu….inteligenta. Este chiar aiurea. In plus, la salariile alea si romanii ar lucra la greu pentru firmele alea. Ei (saracii) nu primesc decat jumatate din salariile celor adusi de peste „mari si tari” (iar, daca mai punem la socoteala si transportul si cazarea alora ne da rau de tot „cu virgula” la socoteala). In plus, daca suntem nevoiti sa importam forta de munca din Asia, nu inteleg de ce mai platim ajutoare de somaj si ajutoare sociale, cand ar fi foarte normal ca beneficiarii lor sa fie directionati spre un loc de munca. Cine refuza (sa zicem) trei locuri de munca oferite, nu va mai benieficia niciodata (in toata viata lui)de ajutoare sociale sau ajutor de somaj. Daaaa, dar plata sa fie cel putin trei sferturi din cat li se ofera „strainilor” adusi ( asta daca oamenii aia chiar primesc „in mana” banii aia, dar teama mi-e ca ei primesc doar un sfert din cat se spune in articol, iar surplusul il iau cei care-i exploateaza. Si sunt convins de asta, din pacate). De urmarit, Cotidianule, viata lor aici, plata lor, conditiile de viata si cu cat raman….”in mana”. La fel patesc mii de ramani plecati la munca in „paradisul european”, furati de catre angajatori.
Niste minciunele.. am lucrat in asia 5 ani si pot sa zic ca filipinezii au salarii un pic mai mari decat noi.. iar la chinezi e cam 470-500 dol salariu minim spre mediu.. deci??? Sa fim seriosi.. poate din Pakistan.. in UAE sal mediu pt asiatici e 1000 dol si cu toate astea chinezii nu prea se inghesuie.. dar vin la Romanica pe 500.. aiureli..
In afara de titlu, care spune totul (tranziteaza sic!), restul articolului este o jignire la bunul simt al cititorului.
Gavril Yosef Peisakh, este din Ucraina, dar are și cetățenie română este un individ ce trebuie pus sub efectul legii !
De und epana unde acesets alarii amri acordate asiaticilor in conditiile in care romanii nostrii ce se intorc nu ar beneficia de aceset salarii ?
Cine face politica locurilor de munca, al necesarului de resurse umane un ucrainean impreuna cu multinationalele sau chiar particularii lui de pe retea ?
Ministerul Muncii spune că angajarea unui străin pe teritoriul României este reglementată de prevederile OG nr. 25/2014 -Cu o ordonanta d e urgenta permite Min Muncii aceasta lovitura la adresa romanilor plecati minister de altfel criticat de ucrainean ca este birocratie ?Daca ar fi dupa ucrainean ne-a umple de bone si alti „calificati”urgent !
Min Muncii actioneaza deplorabil fara a avea un control al problemei de piata muncii !
Izgoniti dint ara, romanii plecati sunt si discriminati de altii care vin pe la spate si obtin retributii ce i-ar determina sa se intoarca !
Deci bisnita cu locuri d e munca pt.straini, retea impotriva romanilor defavorizati datorita unui minister ce a pierdut controlul !
In Itlaia romani sunt sclavi, in Moldova mii de copii stau fara parinti, chiar nu va e rusine sa „laudati”retelele de borfasi ce dicteaza romanilor dezmosteniti d eun loc de munca, vorbind de afacerile lor personale ?
Cer stoparea acestui fenomen ilegal fata de necesitatea locurilor de munca pt. romani si recrutarea in primul rand dintre romani !Cu aceiasi plata ce pt strainii asiatici se pare ca paote fi occidentala !In timp ce ucrainenanul ne duce d enas cu laudele sale, romanii sunt recrutati pt. Italia,Spania,Olanda etc.la cules !RUSINE pt.cei ce trebuiua sa califice cadre !
Rog factorii responsabili sa ia masurile ce le incumba, de ex.sindicatele pasive si vandute, ministerele etc.
Votati PSD. Asta e politica burgheziei rosii. Si mai spun ca limitarea locurilor de munca pentru straini ii protejeaza pe romani. Votati cu capul nu cu interesul!
Acum Yosef (ce nume de ucrainean sadea!) sa-i ia pe romanii avariati de guvernele comuniste post comuniste, si sa-i duca in Bangladesh, india sau Laos, sa le dea de munca, ca sa traiasca si sa prospere acolo.Ca de-aia avem democratie originala.Romanii beneficiari de acest tratament cu totul preferential pot sa vina in Romania si sa voteze cu psd-ul cind sunt alegeri ca sa nu se imbolnaveasca de rabie pe-acolo din cauza frustrarii.