În luna iulie 2011, unul dintre cei mai mari (foşti) fotbalişti ai planetei, Diego Armando Maradona, a suferit un accident similar cu cel al lui Mircea Lucescu. Maradona, aflat în vacanţă acasă la Buenos Aires, nu a observat un autobuz care rula în paralel cu maşina pe care o conducea, a virat şi el spre stânga şi a fost lovit în plin de autobuz. Din fericire pentru Maradona, autobuzul abia plecase din staţie şi avea o viteză foarte mică. Maradona s-a ales doar cu o coastă fracturată şi a refuzat să se interneze în spital. Partenera sa, care se afla pe locul din faţă dreapta, nu a suferit nicio contuzie.
În urmă cu două zile, fostul jucător al Stelei, Daryo Moreni, venit şi el acasă în vacanţă în Columbia, a suferit un accident de maşină care, conform medicilor, îl va ţine în spital două săptămâni. Daryo Moreno joacă în acest moment la echipa mexicană Club Tijuana.
În România, peste 100 de fotbalişti au avut evenimente rutiere
În 1939 se înregistra primul deces în urma unui accident de automobil al unui om de fotbal. Şi nu a fost altul decât primul căpitan al echipei naţionale şi unul dintre cei mai buni atacanţi europeni ai anilor ’20, Aurel Guga. Fostul mare internaţional a avut accidentul – conform presei timpului – în Timişoara (unde locuia la vremea respectivă), el căzând în Bega cu maşina pe care o conducea, murind înecat. Ulterior, tot în presă au apărut speculaţii că nu ar fi fost vorba chiar de un accident, ci de o sinucidere. Această ipoteză a apărut în urma faptului că, la momentul căderii în Bega, nu exista şi un alt vehicul în trafic, iar şoseaua se prezenta în condiţii bune. Concluziile anchetei poliţiei au mers însă pe varianta accidentului.
Din 1939 şi până anul trecut, când au decedat doi foarte tineri fotbalişti, unul de la Jiul Petroşani şi unul care jucase la Minerul Lupeni, statistica este una neagră privind accidentele de circulaţie ale fotbaliştilor sau oamenilor de fotbal români. În 70 de ani au decedat peste 100 de fotbalişti aflaţi în activitate sau retraşi. Cifra este foarte mare, dacă ţinem cont de faptul că până în deceniile 4, 5, 6 şi 7, numărul de maşini din România era foarte redus, iar traficul era foarte lejer în comparaţie cu ultimii 20-30 de ani. Nu am luat în calcul accidentele care nu au avut urmări, dar şi acestea sunt peste 100.
În România şi-a pierdut viaţa în accident de maşină şi un fotbalist african, Ibrahim Dossey (în 2008), dar el avea deja cetăţenie română şi îşi întemeiase o familie în România. Anul trecut, un alt fotbalist african care evoluase acum 3 sezoane la Rapid Bucureşti, Olubayo Adefemi, a decedat într-un accident de maşină petrecut pe o autostradă din Grecia, el fiind legitimat la Xanti Skoda.
În anii ’60, Steaua Roşie a interzis şofatul fotbaliştilor
La mijlocul anilor ’60, conducerea echipei de fotbal Steaua Roşie Belgrad a luat o decizie radicală: a interzis propriilor fotbalişti să vină la antrenamente cu maşina proprie şi le-a recomandat să renunţe la a se deplasa cu maşina în oraş pentru probleme mărunte. S-a luat această decizie în urma numeroaselor incidente rutiere în care au fost implicaţi fotbaliştii Stelei Roşii, dar şi a altor cluburi – la vremea respectivă fotbaliştii iugoslavi aveau un standard de viaţă ridicat, 90% dintre ei fiind posesori de autoturism proprietate personală, iar traficul în Belgrad în anii respectivi era unul infernal în comparaţie să zicem cu Bucureştiul perioadei respective.
Tot la mijlocul anilor ’60, federaţia de fotbal din Belgia, exasperată de trei decese consecutive în accidente ale unor fotbalişti, doi dintre ei titulari în naţională, a anunţat sancţiuni severe, în paralel cu cele ale poliţiei, pentru fotbaliştii care încălcau regulile de circulaţie.
