De multă vreme căutăm cu toţii ceva şi nu găsim! Orbecăim ţinându-ne de pereţii unei grote, ademeniţi de voci ce vin parcă de nicăieri. Voci ademenitoare, mieroase, ce ne cheamă spre văgăuni fără sfârşit. Pipăim, adulmecăm şi nu suntem în stare să găsim drumul drept. Este aproape de noi drumul spre lumină, spre ieşirea dintr-un labirint al deznădejdii şi lehamitei. Am orbit, de fapt ni s-a’nfipt fierul înroşit în ochi, acum 65 de ani. Ne-am pierdut biserica, armata, istoria, şcoala, sănătatea şi clasa politică. Demnitatea ne-a fost călcată în picioare de tancurile ruseşti, de trădarea Vestului şi de nimicnicia politrucilor români, aşa-zişii comunişti, beţivii satelor, goniţi din obşti de leneşi ce erau. Aceiaşi oameni făr’ de Dumnezeu pe care i-am lăsat să ne mai sfredelească în orbite şi după ’89. Sărăcia, ţigănia, ateismul, jigodismul, şmecheria şi, nu în ultimul rând, complicităţile şi compromisurile noastre, mai mici sau mai mari, ne-au dus în grota despre care vorbeam.
De 65 de ani trăim într-un stat ilegitim, cu preşedinte, parlament şi guverne ilegitime. În Decembrie ’89 puteam intra în legalitate şi normalitate. Însă un alt dezrădăcinat, liber-cugetător, copil al haosului şi al ciumei roşii ne-a croit drumul spre ceea ce trăim acum. Ne-a pus la dispoziţie un tort cu frişcă şi ne-a întrebat, constituţional, dacă ne place frişca. Am luat la pachet tortul republican fără să ştim că pe aceeaşi masă mai era şi unul cu fructe şi ciocolată. Am avut preşedinţi după preşedinţi – şi, ca un făcut, ca un blestem -, toţi cu terminaţia „escu”. Un cizmar, un comunist, unul ceva mai democrat, dar tot cu carnetul roşu în buzunar, şi un marinar…( Ne mai trebuie un manelist şi-un fotbalist şi tacâmul va fi complet.)
Duminica Orbului din 20 mai 1990 ni l-a adus pe Iliescu. Suntem şi acum captivi în închisoarea pe care ne-a pus-o la dispoziţie. Roman, Năstase, Băsescu sunt toţi copiii lui de suflet. Pe care i-a ţinut în braţe, i-a certat, i-a dezmierdat şi i-a vaccinat. Progeniturile au gândit şi au acţionat în funcţie de apucăturile şi năravurile tătucului. S-a creat un sistem perfid, imposibil de digerat de un popor – mămăligar, aşa cum e el – care şi-a trimis copiii la şcoală, la biserică şi la doctor, chiar dacă părinţii au umblat în zdrenţe. Suntem ţara cu generaţii de sacrificiu în program non-stop. Aceşti copii frumoşi, pe care-i vedem acum în stradă, n-au fost vaccinaţi. S-au imunizat!
În Pieţele din România s-a spus în sfârşit STOP! Se pare că sistemul s-a fisurat iremediabil. Golanii veterani, viermii şi ciumpalcii îşi vor înapoi biserica, armata, şcoala… ţara distrusă de sistemul republican.
Nu mai vrea nimeni experimente. Ne ascundem zi de zi după deget şi ne prefacem că nu vedem – poate dintr-un sentiment de vinovăţie comună – ieşirea la lumină, soluţia la calamitatea din Duminica Orbului şi singura posibilitate de eliminare a derapajelor din politica românească: Coroana Regală a României!
