' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Măsurile anunțate de PSD privind suplimentul la pensie, scutirea de CASS pentru mame și veterani de război, ajutorul pentru copii și persoane cu venituri mici ajung la 0,16% din Produsul Intern Brut estimat de 2.000 de miliarde de lei. E mult, e puțin, e sustenabil? Are motive premierul Bolojan să respingă propunerile social-democraților de a-i ajuta pe cei mai vulnerabili dintre noi?
Nu există un răspuns corect și unul greșit la această întrebare, pentru că problema trebuie pusă într-un context mult mai larg. Ce tip de guvernare vrei să ai? Una în care ții populația în sărăcie și îi dai un capăt de ață din când în când? Sau una în care creezi prosperitate pentru toți, astfel încât să nu depindă de decidenții politici, toanele și nevoile lor electorale?
Suplimentul la pensie, ajutorul pentru copii și persoanele cu venituri mici, scutirea de CASS. Impactul bugetar al măsurilor PSD.
Pensionari
- Cei cu pensie sub 1.500 de lei vor primi 1.000 de lei în două tranșe – Paște și Crăciun
- Cei cu pensie sub 2.000 de lei vor primi 800 de lei în două tranșe – Paște și Crăciun
- Cei cu pensie sub 3.000 de lei vor primi 600 de lei în două tranșe – Paște și Crăciun
Impact bugetar – 2,3 miliarde de lei (2,8 milioane de pensionari)
Copii
- Copiii cu dizabilități și din familii monoparentale care au venituri între 80 și 450 de lei
Impact bugetar – 320 de milioane de lei
Renunţare la CASS pentru:
- mame – 147.500 de persoane, 518 milioane de lei
- pentru veterani de război
- beneficiarii de venit minim de incluziune
Impact bugetar: 670.473.750 le
TOTAL 3.290.500.000 de lei = 0,16% din PIB
Ajutorul infim într-o Românie care e campioană la sărăcie în Europa
Dacă ne uităm la total, 3,3 miliarde de lei cu aproximație înseamnă 0,16% la un PIB estimat de 2.000 de miliarde de lei pentru 2026. Nu e mult. Nu dă peste cap calculele guvernului. În loc de 6% deficit, România va avea 6,16%. Nu ne va sancționa Comisia Europeană pentru atâta lucru.
Privită în ansamblu însă, tipul acesta de politică prin care dai din când în când câte ceva populației nevoiașe sau categoriilor vulnerabile poate fi păguboasă. În primul rând, ajutorul este infim. Un pensionar cu cea mai mică pensie, sub limita subzistenței practic, de 1.500 de lei, primește cea mai mare sumă. 1.000 de lei într-un an. Înseamnă 83 de lei pe lună. Pensionarii cu pensie până la 2.000 de lei primesc echivalentul a 66 de lei, lunar. Iar cei cu pensie sub 3.000 de lei vor primi 50 de lei.
În cazul copiilor de grădiniță care provin din familii vulnerabile, ajutorul ar crește de la 133 la 198 de lei. 55 de lei.
Cât de mult fac diferența aceste „cadouri” ocazionale ale PSD într-o Românie măcinată de sărăcie?
Eurostat: Peste 1 din 5 persoane din UE erau expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială
În 2024, în UE existau aproximativ 93,3 milioane de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, echivalentul a 21,0 % din populația totală.
Bulgaria s-a clasat pe primul loc (30,3 %), urmată de România (27,9 %) și Grecia (26,9 %). Au fost țările care au raportat cele mai mari ponderi ale persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială în 2024. În schimb, Țările de Jos, Slovenia și Cehia au prezentat ponderi sub 16,0 %.
Întrebarea care se naște firesc este de ce ocupăm mereu primele poziții la sărăcie dacă PSD dă ajutoare populației din 90 încoace constant? Oare pentru că ajutoarele nu sunt soluția pe termen lung? Sunt ele doar o metodă de amăgire temporară?
România, locul trei în UE în privința copiilor aflați în prag de sărăcie
În 2024, 19,5 milioane de copii din UE erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, potrivit Eurostat. Această cifră reprezenta 24,2% dintre copiii sub 18 ani, în scădere cu 0,6 puncte procentuale (pp) față de 2023 (24,8%).
La nivel de țară, în 2024, cele mai mari valori au fost raportate în Bulgaria (35,1%), Spania (34,6%) și România (33,8%). În schimb, Slovenia (11,8%), Cipru (14,8%) și Cehia (15,4%) au înregistrat cele mai mici ponderi.
Pensii înghețate doi ani după cadoul lui Marcel Ciolacu pentru pensionari
Să mai luăm un exemplu. Majorarea pensiilor. Guvernarea Ciolacu are fără doar și poate un merit în această privință. A recalculat toate pensiile și le-a așezat pe baze echitabile. Dar prețul plătit în 2024 a fost mare. Pensiile fuseseră deja majorate la începutul anului și a urmat o nouă creștere în septembrie.
Potrivit Agerpres, peste 3,8 milioane de pensii (82,56%) au fost majorate în 2024, în urma procesului de recalculare. A fost cea mai amplă reformă a sistemului public de pensii. Creşterea medie pentru pensionarii care au beneficiat de majorări a fost de 622 de lei. În ianuarie 2024, pensiile fuseseră și indexate cu 13,8%, rata inflaţiei pe anul 2022.
Astfel, costul cu pensiile a crescut considerabil. În noiembrie 2023, statul plătea 9,2 miliarde de lei pentru pensii. În noiembrie 2024, costul a crescut la 12,7 miliarde de lei, cu 28% așadar.
În 2025, impactul a fost și mai mare. În noiembrie 2025, a ajuns la 12,9 miliarde de lei, pe lună. Efortul bugetar pentru plata pensiilor majorate de două ori în 2024 a depășit 2% din Produsul Intern Brut. În total, pensiile reprezintă circa 8% din PIB, în 2025.
Pensionarii s-au bucurat în 2024, au suferit în 2025 și vor suferi în 2026
Bucuria de moment din septembrie 2024 s-a stins repede. Pensionarii sunt deja în al doilea an de când pensiile sunt înghețate pentru că nu sunt bani la buget. Măsurile Ciolacu au aruncat deficitul în aer, la peste 9%. Iar guvernele următoare nu au nicio marjă de mișcare. Nu fac decât să stingă focul, adică să scadă deficitul tăind inclusiv din veniturile pensionarilor.
Cu o inflație de aproape 10% și doi ani cu pensii înghețate, majorările din 2024 au fost înghițite practic de costul vieții. Niciun pensionar nu mai simte acum că are mai mulți bani în buzunar față de acum doi ani, ci dimpotrivă.
Veniturile pensionarilor, înghețate de mai multe ori
Legea din 2023 privind indexarea pensiilor a fost amânată prin ordonanțe succesive. Astfel, Guvernul Ciolacu a dat celebra ordonanță anuală trenuleț pe 30 decembrie 2024. Actul normativ prevedea că legea care creștea pensiile anual se va aplica abia din 2026.
Potrivit alin. (2) al art. XVII din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 156 din 30 decembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1334 din 31 decembrie 2024, prevederile art. 84 alin. (3)-(5), alin. (7) și (8) din Legea nr. 360/2023 se aplică începând cu anul 2026.
În iulie 2025, în plin efort al Guvernului Bolojan de a salva deficitul, una dintre primele măsuri a fost să amâne iar aplicarea legii. Nu va fi 2026, ci abia 2027 anul în care pensiile ar putea crește. Ordonanța specifica faptul că punctul de referință se menține la valoarea de 81 de lei și în 2026. Principiul a fost din nou menționat în ordonanța trenuleț de la finalul anului 2025.
Potrivit alin. (2) al art. XXXI din LEGEA nr. 141 din 25 iulie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 25 iulie 2025, prevederile art. 84 alin. (3)-(5), (7) și (8) din Legea nr. 360/2023 se aplică începând cu anul 2027.
Înghețarea pensiilor este cu atât mai apăsătoare pentru unii, cu cât a fost introdus și CASS-ul pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei. În plus, inflația estimată de BNR pentru decembrie 2025 a fost de 9,6%.
Cu ce s-au ales pensionarii?
În concluzie, cu ce s-au ales pensionarii? Cu o bunăstare de moment care s-a evaporat rapid. Până ce deficitul și inflația României nu vor scădea, orice fel de ajutoare punctuale nu vor putea acoperi creșterea costului vieții și nici nu vor face minuni pentru cei nevoiași. Este o amăgire pe care guvernele, nu doar cele social-democrate, o practică de 36 de ani. Un cerc vicios din care România nu reușește să iasă.
Poporul ar trebui să fie în mult mai mare măsură independent financiar față de guvern. Executivele ar trebui să creeze doar cadrul propice pentru ca oamenii să se dezvolte. Nu să îi facă dependenți de sprijin financiar temporar și infim, doar ca să le mai câștige un vot.
CITEȘTE ȘI
De ce nu cresc pensiile nici în 2026. Ce majorări prevede legea pe care o tot amână Guvernul
Veniturile românilor aflați la pensie, printre cele mai mici din UE
În cele 34 de țări din Europa, pensiile medii anuale variază de la 3.377 de euro în Turcia la 38.031 de euro în Islanda. În rândul statelor membre ale UE, cifrele variază de la 4.479 de euro în Bulgaria la 34.413 de euro în Luxemburg, potrivit Euronews.com.
La coada clasamentului, pensia medie este sub 8.000 de euro. În Bosnia și Herțegovina, Serbia, Muntenegru, Croația, Slovacia, România, Lituania, Ungaria și Letonia.
Aceste cifre arată cât de dramatic variază pensiile.
Suplimente la pensie și ajutoare sociale pe datorie
De unde dă PSD banii pe care îi promite electoratului său? Sunt fonduri suficiente la buget?
Dat fiind că datoria publică a atins noi cote, iar deficitul este în continuare mare, răspunsul vine de la sine. Nu! Nu sunt fonduri suficiente. Adevărul este că România trăiește pe datorie. Iar această datorie e scumpă.
Plătim unele dintre cele mai mari dobânzi din UE la banii împrumutați. Aceste datorii se răsfrâng asupra tuturor, inclusiv asupra celor care primesc, vremelnic, o fărâmă de ajutor.
România dă într-un an pe dobanzi mai mulți bani decât accesează din fonduri europene
Potrivit execuției bugetare, cheltuielile cu dobânzile au ajuns în 2025 la un record. 50,50 mld lei, cu 14,22 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Înseamnă 2,6% din PIB.
BNS reclama în octombrie 2025, că România a achitat dobânzi de 6,76 miliarde de lei într-o singură lună. Adică 218 milioane de lei dobânzi în fiecare zi și nouă milioane de lei pe oră, potrivit BNS.
În 2024, România a cheltuit 36,28 miliarde de lei cu dobânzile, adică 2.1% din PIB. Cu 6,37 miliarde mai mult decât în 2023.
În 2023, cheltuielile cu dobânzile au fost de 30,62 mld lei, cu 1,53 mld lei mai mult față de anul precedent.
Fonduri europene la jumătate față de plan
În privința fondurilor europene, România nu are o statistică privind absorbția totală anuală. Dar există un an în care a fost anunțată suma. În 2024, România a atras doar 7,2 miliarde de euro din fonduri europene, adică 37,5 de miliarde de lei, potrivit profit.ro. La jumătate față de cât își propuseseră guvernanții.
Rezultă că, practic, banii accesați de la Uniunea Europeană sunt cam cât cheltuie România cu dobânzile pe an.
O problema semnalată de fostul președinte al României, Traian Băsescu. Acesta susține că economia a fost pusă de butuci din cauza intereselor electorale. Iar România ajuns să plătească dobânzi uriașe la împrumuturi.
„Eu n-aș vrea să fac astăzi o analiză, dar suntem într-o situație extrem de dificilă. Anul trecut am plătit vreo 11 miliarde numai dobânzi, dar nu vreau să pronunț încă cifra pentru anul acesta, pentru că n-am certitudini, dar va fi îngrozitor.
Toți banii de la Uniunea Europeană, echivalentul banilor de la Uniunea Europeană, îi dăm pe dobânzi pentru niște împrumuturi care s-au făcut electoral, adică am distrus țara electoral”, a spus fostul șef de stat, într-un interviu la Euronews.
la noi, unii carpesc sacul si douazeci lucreaza cu bormasina.
Tot la noi se cara apa cu ciurul…
Grinda Psd este la fel de incruntat ca Ilie Usr. Asa sunt cei care pricep greu si uita repede.
Iar îmi râde în nas vecinul de la 2 că lui de Paște și de Crăciun ”i se dă”, iar mie, dacă am fost un prost și am muncit o viață întreagă așa-mi trebuie, mi s-a luat CASS ca să fie învățătură de minte și pentru alții.
ca i se da 800 de lei cand indexarea i-ar fi adus 1500 de lei daca se respecta legea…ai ego-ul mare…
ca intotdeauna PSD isi considera intreg Electoratul = prosti .
insa ATENTIE , PSD se afla in al XII- lea ceas . Parasit de Electorat , nu mai intra in Parlament , urmeaza dezintergarea .
Clar: POMANAAAA!
Din ciclul: ,,Da-le Nicule 100 de lei”.
O zicala zice: Copiii spun ce vor face , tinerii ce fac , batrinii ce au facut ,iar nebunii ce au de gind sa faca .Dixit
daca pensiile 154 de miliarde de lei dintr-un PIB de 1912 miliarde de lei reprezinta 8,054% din PIB, iar contributia la pensii de 25% din salariul mediu brut de aprox 9000 de lei pt 7 milioane sau 7,7 miloane de angajati cat este2250x12x7,7 milioane rezulta 207,9 miliarde de lei la fondul de pensii, atunci de ce va vaicariti ca statul este nevoit sa se imprumute sau se imprumuta de la pensionari pt ca i-a impozitat pe cei cu pensie mai mare de 3000 de lei iar din cotizatii a avut 52 de miliarde in plus fata de cat a cheltuit cu pensiile…
in 2023 in Romania pensia medie a fost 1958 si a crescut la 2108 lei nu 5700 euro poate daca este pe 12 luni… daca anul trecut o pensie de 1500 era indexata cu 12% sau mai simplu cu 10% ar fi primit 1800 de lei si asa a primit 800 de lei anul acesta daca acea pensi ar fi primit o indexare de 10% ar fi ajuns la 1815 primind lunar in plus 165×12=1980 de lei iar in valoare absoluta 1800+1980=2780 este pierderea recuperata prin 800 anul trecut si 1000 anul acesta, deci acel pensionar va ramane cu o pierdere de 1980 de lei…Pomana primiti dvs ca ziarist cand veti fi pensionara veti primi pensie si indexare conform legii
– de la săracii la putere la hoții la putere
– pesede grup infractional organizat
AU MINȚIT TOTDEAUNA, NIȘTE MIZERII, DAU MITA, ȘI SPUN CA AJUTA, DAU MITA, PARTIDELE SA NU MAI FIE SUBVENȚIONATE, PARLAMENTARI FĂRĂ SUME FORFETARE, FORFETARE ETC.
A turbat Pocila! Inainte vreme cand erau baroni locali, nu mai turbau ca intra banul din imprumuturi gigantice.
Iar îmi râde în nas vecinul de la 2 că lui de Paște și de Crăciun ”i se dă”, iar mie, dacă am fost un prost și am muncit o viață întreagă așa-mi trebuie, mi s-a luat CASS ca să fie învățătură de minte și pentru alții.
„În total, pensiile reprezintă circa 8% din PIB, în 2025.”
Media europeana este de 13%. Deci nu e mult in Romania. E chiar foarte putin. Multi bani se dau altundeva, bani luati (sau nedati cf. legii !!!) de la pensionari. Destinatarii fiind acele entitati (romanesti si straine) care asigura stabilitatea guvernantilor in functii. Ca doar nu credeti ca bolojenii, nicusorii & CO stau pe gratis in fotoliile lor confortabile langa butoiul cu miere?
Apropo, i-am auzit pe iohannisi, bolojeni, nicusori spunand repetat ca vo ajuta Ucraina cu cat trebuie cat timp trebuie.
Cand i-ati auzit spunand ceva asemanator despre pensionarii romani si pensiile lor? Cand e Ucraina sau inarmare auzi da, se poate. Cand e vorba de pensionari auzi nu, nu se poate. Pana la urma interesele cui reprezinta guvernul roman?
Mai terminați cu tampenia asta rămasă de la Budăi cu procentele din pib .
Ăia au 13-14-15% din pib pentru pensii dar sunt bani strânși din contribuțiile oamenilor în activitate nu din împrumuturi.
Germania are 2.3 oameni activi la un pensionar, noi ne zbatem pe la unu la unu.
Cine voteaza un partid care si-a pus presedinte pe unul dat afara de la guvernare prin motiune de cenzura ? Partid de idi !
Dezastrul a fost (și este) produs cu complicitatea PSD însǎ în special de PNL și USR. Asta ca sǎ nu mai manipuleze atât autoarea preaiubitoare de trotinetiști.
Cine a facut inechitatile la pensii ?Nu tot voi care „plingeti” de mila acestor napastuiti ?Cu cit le-ar creste pensia daca se taie pensiile speciale ? Si cu cit ar creste alocatiile pentru copii si pentru cei cu dizabilitati daca s-ar taia ajutoarele pentru Ukruina ?
Sorinel, mai da-le 100 de lei! Asta da relansare economică!