Ambasadorul Rusiei în SUA a murit „subit”, la 66 de ani. Moscova nu spune motivul decesului. Cine era Darchiev și care era rolul său în „Dosarul american”

Ambasadorul Rusiei în Statele Unite, Alexander Darchiev, a murit „subit” miercuri, la vârsta de 66 de ani, a anunţat Ministerul rus de Externe, fără a oferi mai multe detalii despre cauza şi locul decesului. 

„Ministerul rus de Externe anunță cu profundă tristețe că Alexander Darchiev, ambasadorul Rusiei în SUA, a decedat subit pe 11 noiembrie, la vârsta de 66 de ani. Amintirea prețioasă a colegului nostru va rămâne pentru totdeauna în inimile noastre”, anunță MAE rus.

Alexander Nikitici Darchiev s-a născut pe 14 mai 1960, în Ungaria. A fost ambasador al Federației Ruse în Statele Unite: 6 martie 2025 – 11 noiembrie 2026, specialist în relațiile ruso-americane și ruso-canadiene.

A fost și reprezentant permanent al Rusiei pe lângă Organizația Statelor Americane, în paralel cu mandatul de la Washington.

Diplomat cu greutate

Alexander Darchiev nu a fost un diplomat oarecare trimis la Washington. A fost un specialist în relația cu America de Nord, cu o experiență de peste trei decenii în Ministerul rus de Externe, două misiuni importante în Statele Unite și un mandat de ambasador în Canada.

A fost ales într-un moment în care Kremlinul încerca să valorifice deschiderea administrației Trump pentru reluarea dialogului cu Moscova. A participat direct la negocierile care au pregătit normalizarea contactelor diplomatice.

Moartea sa, anunțată astăzi, intervine într-un moment sensibil al relațiilor ruso-americane.

Darchiev era un diplomat de carieră, dar nu un tehnocrat neutru în raport cu politica Kremlinului. În declarațiile sale publice a susținut constant pozițiile oficiale ale Moscovei în privința Crimeei, Ucrainei și relației cu Occidentul.

Formarea academică

A absolvit în 1983 Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moscova (MGU – Universitatea Lomonosov). A urmat apoi studii postuniversitare și a lucrat, între 1983 și 1992, la Institutul pentru SUA și Canada al Academiei de Științe a URSS, ca cercetător.

În 1987 și-a susținut teza de doctorat în istorie, intitulată Forțele de stânga liberală în viața socio-politică a Statelor Unite în anii ’70–’80. Vorbea fluent engleză și franceză.

Cariera diplomatică

A intrat în serviciul diplomatic în 1992, imediat după destrămarea URSS. Și-a construit aproape întreaga carieră în aparatul Ministerului rus de Externe și în misiunile diplomatice din America de Nord.

Коммерсантъ+2

Mandatul de ambasador în Canada (2014–2021)

A fost numit ambasador la Ottawa în octombrie 2014, într-un moment extrem de dificil pentru relațiile dintre Rusia și Occident.

Mandatul său a coincis cu:

• anexarea Crimeei de către Rusia, în martie 2014;
• sancțiunile occidentale împotriva Moscovei;
• deteriorarea relațiilor ruso-canadiene;
• agravarea conflictului din estul Ucrainei.

Darchiev a reprezentat fără echivoc poziția oficială a Kremlinului. În declarații publice ulterioare, a acuzat Canada că și-ar fi abandonat politica externă independentă și a criticat atitudinea occidentală față de Rusia.

Revenirea la Moscova și dosarul american

În ianuarie 2021 a revenit la Moscova și a preluat conducerea departamentului responsabil de relațiile cu America de Nord.

A devenit astfel unul dintre diplomații ruși cu cea mai bună experiență instituțională în dosarul american.

În februarie 2025, a condus delegația rusă la negocierile ruso-americane de la Istanbul, consacrate normalizării relațiilor diplomatice.

Pe 28 februarie 2025, Moscova a anunțat că Washingtonul și-a dat acordul pentru numirea sa ca ambasador. Vladimir Putin a semnat decretul de numire la 6 martie 2025.

A ajuns la Washington la sfârșitul lunii martie 2025.

De ce a fost importantă numirea sa la Washington?

Numirea lui Darchiev a avut o semnificație politică dincolo de simpla ocupare a unui post diplomatic.

A venit în contextul schimbării de abordare a administrației Donald Trump față de Rusia, după revenirea republicanului la Casa Albă, în ianuarie 2025.

Misiunea sa a fost asociată cu:

• reluarea dialogului direct ruso-american;
• refacerea canalelor diplomatice afectate de expulzări reciproce și restricții;
• restabilirea funcționării normale a ambasadelor;
• identificarea unor puncte de negociere privind relația bilaterală și războiul din Ucraina.

Experiența sa îndelungată în dosarul american îl făcea un interlocutor cu greutate pentru Kremlin.