Treisprezece ani fără socoteală. Cum a dispărut controlul parlamentar asupra SRI | Investigație Press One

Nouă rapoarte anuale de activitate ale SRI au trecut prin plenul Parlamentului fără să fie prezentate sau dezbătute. Din 2013, directorul serviciului nu a mai răspuns în fața aleșilor, iar cinci rapoarte recente sunt blocate la Birourile Permanente Reunite.

Parlamentul României a aprobat, de-a lungul ultimului deceniu, nouă rapoarte anuale de activitate ale Serviciului Român de Informații (SRI) fără ca acestea să fie prezentate efectiv și dezbătute în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului.

O investigție PressOne arată că ultima prezentare reală a unui raport anual SRI în fața aleșilor a avut loc în decembrie 2013, iar de atunci directorul instituției nu a mai venit în plen pentru a explica activitatea.

Un mecanism care a devenit o formalitate

Raportul anual de activitate este principalul instrument prin care SRI răspunde în fața Parlamentului. Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea serviciului prevede că activitatea SRI este controlată de Parlament și că directorul instituției trebuie să prezinte plenului rapoarte privind îndeplinirea atribuțiilor serviciului, anual sau ori de câte ori Parlamentul o solicită.

În practică, însă, mecanismul s-a transformat într-o procedură administrativă. Rapoartele sunt trimise Parlamentului, analizate de Comisia comună de control asupra activității SRI, iar apoi incluse pe ordinea de zi a unei ședințe comune. Problema apare la ultima etapă: prezentarea raportului de către directorul SRI și dezbaterea lui de către parlamentari nu mai au loc.

Potrivit analizei PressOne, bazate pe stenogramele ședințelor comune din ultimii 26 de ani, nouă rapoarte anuale ale SRI au fost incluse pe ordinea de zi a plenului, dar nu au fost prezentate în fața parlamentarilor. Este vorba despre rapoartele pentru anii 2006, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019 și 2020.

În locul raportului SRI, au fost prezentate documentele Comisiei parlamentare de control: așa-numitele „co-rapoarte”, adică analizele comisiei asupra rapoartelor serviciului, și rapoartele privind activitatea proprie a comisiei. Aceste documente sunt importante, dar nu înlocuiesc prezentarea făcută de directorul SRI, obligație prevăzută expres de lege.

Opt minute pentru un raport anual

Cea mai recentă etapă a acestui mecanism a avut loc pe 10 octombrie 2023, când raportul de activitate al SRI pentru anul 2020 a fost pus pe ordinea de zi a plenului reunit. Ședința a început la ora 15:03, cu 311 de senatori și deputați prezenți. Când s-a ajuns la punctul dedicat rapoartelor SRI, la ora 16:32, sala era aproape goală.

Vicepreședintele Camerei Deputaților, Daniel Suciu, a anunțat prezentarea raportului de activitate al SRI pentru 2020, alături de două rapoarte ale Comisiei de control. La tribună a venit însă președintele comisiei, Cristian Chirteș, care a prezentat doar co-raportul comisiei și raportul activității acesteia. Raportul SRI a rămas nedezbătut.

Prezentarea a durat 3 minute și 55 de secunde. La final, Chirteș a spus: „Stimați colegi, vă rugăm să luați act despre cele trei rapoarte depuse de comisie la Birourile permanente”. Suciu a răspuns: „Mulțumesc. Luăm act. Aceasta este procedura.”

Întreaga secvență dedicată rapoartelor SRI a durat aproximativ opt minute. Doi deputați au cerut cuvântul. Andi-Gabriel Grosaru a încercat să vorbească despre riscuri economice și corupție, dar microfonul i-a fost tăiat. Ciprian-Titi Stoica, de la AUR, a criticat absența conducerii SRI din plen.

„Vă spun cu tristețe că nu v-ați făcut deloc treaba. Noi, dacă am fi vrut să ne clarificăm asupra acestor rapoarte, nu am fi avut cui să-i adresăm întrebările de rigoare. Nu i-ați invitat pe conducătorii acestor instituții să vină, să fie astăzi prezenți aici”, a declarat Stoica.

De ce contează controlul democratic

SRI este una dintre cele mai puternice instituții din statul român. Are competențe de supraveghere, colectare de informații și interceptare a comunicațiilor, în numele securității naționale. Tocmai de aceea, controlul parlamentar nu este un detaliu procedural, ci o garanție fundamentală a democrației.

Un serviciu de informații poate interveni profund în viața privată a cetățenilor. Dacă activitatea sa rămâne complet opacă, iar parlamentarii nu îi pot pune întrebări în public, riscul abuzurilor crește. Controlul democratic presupune, în esență, ca instituțiile care pot supraveghea cetățenii în secret să fie, la rândul lor, supravegheate de reprezentanții aleși ai acestora.

În România, legea prevede că directorul SRI trebuie să prezinte personal raportul anual în plenul Parlamentului. Este momentul în care orice deputat sau senator, indiferent de apartenența politică, poate întreba despre buget, mandate de interceptare, riscuri la adresa securității, sesizări penale sau scandaluri care au implicat instituția.

Fără această etapă, controlul parlamentar se reduce la documente depuse la Birourile Permanente Reunite și la scurte prezentări făcute de comisia de control. Cetățenii nu mai au acces la o dezbatere publică despre activitatea unei instituții cu puteri excepționale.

Treisprezece ani de absență

Ultima dată când un director SRI a prezentat rapoarte de activitate în plenul Parlamentului a fost pe 10 decembrie 2013. Atunci, George Maior a susținut șase rapoarte restante, aferente perioadei 2007–2012. A fost un moment neobișnuit: niciodată până atunci nu fuseseră prezentate simultan atât de multe rapoarte.

După acea dată, Parlamentul a mai inclus rapoartele SRI pe ordinea de zi de doar două ori, dar fără să le prezinte efectiv. Pe 4 mai 2016 au fost anunțate rapoartele pentru 2013 și 2014, iar pe 11 mai 2021, cele pentru perioada 2015–2019. În ambele cazuri, au fost prezentate doar co-rapoartele Comisiei și rapoartele activității comisiei.

La finalul ședințelor, președinții Senatului au declarat că plenul „ia act de prezentarea și dezbaterea rapoartelor”, deși rapoartele SRI nu fuseseră prezentate. Eduard Hellvig, directorul SRI la acea vreme, nu a fost prezent în niciuna dintre ședințe.

Hellvig a condus SRI între 2015 și 2023 și este singurul director civil din istoria instituției care nu a mai călcat în plenul Parlamentului pentru a prezenta rapoartele anuale. El ar fi trebuit să prezinte zece rapoarte: opt realizate în mandatul său și două restante de la predecesorul său, George Maior. Nu a prezentat niciunul.

CITEȘTE ȘI:

SRI a oprit un atac cibernetic al hackerilor ruși asupra unei instituții guvernamentale din România

O promisiune uitată

Ironia este că, imediat după numirea sa, în martie 2015, Hellvig a vorbit în plenul Parlamentului despre importanța controlului parlamentar. Atunci a declarat că „evoluțiile recente ne-au demonstrat cât de importante sunt controlul parlamentar asupra activității serviciilor de informații și colaborarea Serviciului Român de Informații cu Parlamentul și Curtea Constituțională”.

Hellvig a promis atunci „un dialog interinstituțional”, „cu partidele politice și societatea civilă, cât mai transparent și cât mai eficient”. În realitate, în cei peste opt ani de mandat, el a acordat doar trei interviuri, toate în primul an de mandat. După martie 2016 și până la demisie, în iulie 2023, nu a mai acordat niciun interviu și nu a organizat nicio conferință de presă.

Fostul președinte al Camerei Deputaților, Ludovic Orban, a declarat pentru PressOne că SRI nu are „niciun fel de control din partea zonei civile” și că prezentarea rapoartelor a devenit „un formalism care e bifat”. El a adăugat că ar trebui să existe voință politică pentru ca legea să fie respectată.

Cezar Preda, fost președinte al Comisiei de control a SRI, a spus că nu a existat interes real nici din partea Parlamentului, nici din partea SRI, pentru ca rapoartele să fie discutate în plen. „Nu se grăbea nimeni să le bage”, a declarat el.

Răspunsurile contradictorii ale SRI

Într-un răspuns transmis PressOne, Biroul de Presă al SRI a susținut că rapoartele de activitate au fost prezentate și dezbătute în plenul Parlamentului. Instituția a menționat ședințele din 4 mai 2016, 11 mai 2021 și 10 octombrie 2023.

Stenogramele publice arată însă altceva. În toate cele trei cazuri, au fost prezentate rapoartele Comisiei de control, nu rapoartele SRI. Deputații Cezar Preda și Cristian Chirteș au confirmat că ei au prezentat documentele comisiei, nu rapoartele serviciului.

SRI a susținut ulterior că directorul nu a fost invitat de Parlament pentru a-și prezenta raportul. Totuși, instituția a menționat inițial că „conducerea SRI” a fost prezentă de trei ori în sala de plen. După solicitări de clarificare, Biroul de Presă a precizat că a fost vorba de două prezențe, legate de susținerea co-rapoartelor Comisiei, nu de prezentarea rapoartelor SRI.

În practică, formularea „conducerea SRI” a înlocuit termenul „director”, creând impresia că obligația legală a fost îndeplinită. Legea nu face însă această distincție: raportul trebuie prezentat de directorul serviciului, iar directorul interimar nu este exclus din această obligație.

Blocajul actual

În prezent, cinci rapoarte de activitate SRI, pentru anii 2021–2025, sunt blocate la Birourile Permanente Reunite. Cel mai vechi, cel pentru 2021, a fost trimis Parlamentului cu 1.618 de zile în urmă, adică acum 4 ani și 5 luni. Nu există, potrivit investigației, nicio perspectivă clară ca el să fie pus pe ordinea de zi.

Trei dintre aceste rapoarte – pentru 2023, 2024 și 2025 – acoperă perioada în care conducerea SRI este asigurată de generalul Răzvan Ionescu, director interimar din iulie 2023. Raportul pentru 2024 este deosebit de sensibil: anul în care SRI a furnizat președintelui României una dintre cele patru note de informare în baza cărora Curtea Constituțională a decis anularea primului tur al alegerilor prezidențiale.

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că obligația directorului SRI de a prezenta raportul poate fi considerată împlinită odată cu transmiterea documentului. „Este la latitudinea BPR-ului dacă invită directorul sau nu”, a spus el. Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, și președintele comisiei de control, Eugen Bejinariu, condiționează însă prezentarea rapoartelor de numirea unui director civil.

Bejinariu a declarat că va solicita ca rapoartele să fie prezentate de viitorul director civil. „Absolut, sigur că îl vom chema. Fără discuție”, a spus el, adăugând însă că, în viziunea sa, un director interimar ofițer operativ nu ar trebui să prezinte rapoartele fără un director civil alături.

Un control rezervat puternicilor zilei

Amânarea sine die a rapoartelor SRI limitează practic controlul parlamentar asupra serviciului. Activitatea instituției nu mai este dezbătută public, iar întrebările parlamentarilor rămân fără destinatar. În acest fel, controlul asupra SRI devine o chestiune rezervată celor mai puternici actori politici, nu o obligație instituțională transparentă.

Președintele Nicușor Dan a declarat de mai multe ori că este nevoie de un director civil la SRI. Într-un interviu pentru Euronews, a spus însă: „Când am avut director civil a fost mai bine, am avut control real civil sau nu l-am avut? Nu am avut.”

Până când rapoartele SRI vor ajunge din nou în fața parlamentarilor, iar directorul serviciului va răspunde în plen la întrebările acestora, controlul democratic asupra uneia dintre cele mai puternice instituții ale statului rămâne, în esență, un simulacru.