Parlamentul a respins proiectul privind prevenirea burnoutului. SENS: Epuizarea oamenilor nu dispare prin votul parlamentarilor

„O inițiativă care ar fi introdus măsuri de prevenție, evaluarea riscurilor psihosociale și mecanisme de sprijin pentru angajați a fost închisă fără să devină lege”, spune SENS.

Parlamentul a respins proiectul privind prevenirea burnoutului. SENS: Epuizarea oamenilor nu dispare prin votul parlamentarilor

„O inițiativă care ar fi introdus măsuri de prevenție, evaluarea riscurilor psihosociale și mecanisme de sprijin pentru angajați a fost închisă fără să devină lege”, spune SENS.

Camera Deputaților a respins definitiv proiectul de lege privind prevenirea epuizării profesionale, după ce proiectul a fost respins și de Senat.

„O inițiativă care ar fi introdus măsuri de prevenție, evaluarea riscurilor psihosociale și mecanisme de sprijin pentru angajați a fost închisă fără să devină lege”, spune SENS.

De ce a fost respins proiectul de lege

Proiectul a primit avize negative din partea Consiliului Economic și Social (CES) și a Consiliului Legislativ, iar în Senat a întrunit doar 15 voturi pentru, 37 împotrivă și 51 de abțineri, fiind în cele din urmă respins definitiv de Camera Deputaților.  

Criticii și instituțiile avizatoare au susținut că legislația muncii din România are deja prevederi generale privind securitatea și sănătatea în muncă (inclusiv riscurile psihosociale prin Legea nr. 319/2006), iar criteriile propuse pentru identificarea salariaților expuși la burnout erau considerate neclare sau riscau să creeze probleme de discriminare.

„Munca demnă înseamnă și dreptul de a nu-ți sacrifica sănătatea pentru a-ți păstra venitul”

„Poziția SENS rămâne aceeași: sănătatea mintală la locul de muncă nu este un moft, iar protejarea acesteia nu poate fi amânată la nesfârșit. Am susținut reglementarea epuizării profesionale și continuăm să cerem măsuri concrete pentru oamenii care muncesc”, arată mișcarea într-o postare pe Facebook.

Problemele unui text legislativ trebuie corectate, nu folosite pentru a închide discuția despre o nevoie reală, arată sursa citată, care susține că „munca demnă înseamnă și dreptul de a nu-ți sacrifica sănătatea pentru a-ți păstra venitul”.

„Nu putem accepta ca răspunsul la suprasolicitare să fie mereu «învață să gestionezi stresul». Responsabilitatea nu poate rămâne exclusiv pe umerii angajatului, în timp ce volumul de muncă, lipsa de personal și presiunea permanentă rămân neschimbate”, mai spune SENS.

Partidul cere un cadru clar și aplicabil, care să asigure:

  • prevenirea riscurilor psihosociale și responsabilități concrete pentru angajatori;
  • posibilitatea de a semnala suprasolicitarea fără teama de sancțiuni;
  • acces la sprijin psihologic și măsuri reale de recuperare;
  • adaptarea condițiilor de muncă, nu doar recomandări de „reziliență”.

„Respingerea acestui proiect nu trebuie să fie sfârșitul demersului”, spune SENS. Parlamentul are responsabilitatea să construiască o soluție legislativă coerentă, nu să lase problema în seama celor care o trăiesc. Oamenii au nevoie de protecție înainte să ajungă la epuizare, nu de explicații după.”

De ce este necesar un proiect de lege privind burnoutul

În prezent, nu există în legislația din România un concediu medical specific sau reglementări dedicate exclusiv pentru burnout.

Angajații care trec prin epuizare profesională pot beneficia doar de concediu medical clasic (diagnosticat de medicul de familie sau psihiatru pe coduri de boală aferente stresului, anxietății sau depresiei) sau de concediu fără plată.

Proiectul privind prevenirea burnoutului a primit avize negative din partea Consiliului Economic și Social (CES) și a Consiliului Legislativ, iar în Senat a întrunit doar 15 voturi pentru, 37 împotrivă și 51 de abțineri, fiind în cele din urmă respins definitiv de Camera Deputaților. 

Criticii și instituțiile avizatoare au susținut că legislația muncii din România are deja prevederi generale privind securitatea și sănătatea în muncă (inclusiv riscurile psihosociale prin Legea nr. 319/2006), iar criteriile propuse pentru identificarea salariaților expuși la burnout erau considerate neclare sau riscau să creeze probleme de discriminare.

Cine este SENS

SENS este un partid politic din România, al cărui nume vine de la Sănătate, Educație, Natură, Sustenabilitate.

Este o formațiune cu orientare progresistă, ecologistă și social-liberală, care promovează în principal:

  • investițiile în sănătate și educație publică;

  • protecția mediului și tranziția verde;

  • drepturile și libertățile individuale;

  • politici sociale și reducerea inegalităților;

  • o abordare progresistă asupra drepturilor civile.

Partidul a fost fondat de Andrei Macsut în toamna anului 2023. El a fost reales președinte la congresul din aprilie 2025.

Nicu Ștefănuță, europarlamentar independent și vicepreședinte al Parlamentului European, a fost un factor catalizator al apariției mișcării. A contribuit la reunirea oamenilor și ideilor care au stat la baza SENS, dar nu este fondator și nu este membru al partidului.

Florina-Raluca Presadă, fostă senatoare USR și fostă directoare executivă ACCEPT, s-a alăturat în septembrie 2024.

Ana Ciceală, fost consilier general al Capitalei, tot în septembrie 2024.

O componentă importantă a mișcării a provenit din voluntarii grupului Generația Egalitate, implicați în campania lui Nicu Ștefănuță pentru Parlamentul European din 2024.

 

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.