Elena Lasconi critică atitudinea politicienilor față de jurnaliști și le amintește aleșilor că funcțiile publice nu le oferă dreptul de a se comporta ca „șefi pe plantație”. Reacția vine după ce Nicușor Dan i-a interzis lui Ovidiu Vanghele să mai participe la conferințele sale de presă de la Palatul Cotroceni.
„Bine ați venit în România „onestă”! Orgoliile și umflatul în pene nu își au locul în politică și administrație”, a scris Elena Lasconi pe Facebook.
Lasconi: „NU ești șef pe plantație”
Fosta candidată la prezidențiale a spus că, de șase ani de când a intrat în administrația publică, a fost ținta mai multor atacuri și acuzații.
„De mai bine de șase ani, de când am ales acest drum pentru a schimba în bine orașul pe care îl iubesc, s-au scris multe despre mine. Printre ele și minciuni, atacuri și jigniri. Niciodată nu am ripostat, pe motiv că „cine are ochi să vadă, vede”. Fac această introducere pentru că am înțeles în ce m-am băgat, iar libertatea de exprimare, democrația sunt mult mai importante importante decât orgoliul personal. Toate funcțiile sunt vremelnice. Fie că ești ales primar sau președinte, NU ești șef pe plantație. Dacă nu ai înțeles că votul oamenilor vine cu încrederea lor și cu responsabilitatea ta, mai bine pleacă acasă. Cetățenii, jurnaliștii NU trebuie să-ți pupe inelul, ci tu, alesul lor ești obligat de funcția pe care ți-au oferit-o, să asculți și să lucrezi pentru binele lor și al acestei țări”, a scris Lasconi.
„Libertatea presei nu ar trebui să depindă de cât de confortabile sunt întrebările”
Elena Lasconi a vorbit despre relația dintre politicieni și presă. Aceasta consideră că respectarea libertății de exprimare nu trebuie condiționată de simpatia față de un anumit jurnalist. Totodată, Lasconi a recunoscut că presa poate greși, însă acest lucru nu justifică ignorarea întrebărilor adresate celor aflați la putere.
„Nu te obligă nimeni să-ți placă toți jurnaliștii și nici să fii de acord cu tot ce scriu sau te întreabă. Presa are, la rândul ei, greșelile și excesele ei.”
Lasconi a atras atenția că apărarea libertății presei nu înseamnă susținerea necondiționată a jurnaliștilor, așa cum solicitarea unor răspunsuri nu presupune opoziția față de un politician.
„Nu trebuie să simpatizez un jurnalist ca să-i apăr dreptul de a pune întrebări. Așa cum nu trebuie să antipatizez un politician ca să-mi doresc să răspundă la ele.”
Ea și-a încheiat mesajul subliniind că instituțiile statului aparțin cetățenilor, iar politicienii trebuie să accepte inclusiv criticile și întrebările care îi deranjează.
„Instituțiile publice nu sunt proprietatea nimănui, iar libertatea presei nu ar trebui să depindă de cât de confortabile sunt întrebările. Democrația se apără și atunci când nu ne convine. Mai ales atunci.”