Vestea că Ovidiu Ioncu – Kempes se întoarce pe scenele românești în supergrupul REZIDENT EX și va avea primul concert pe 5 august, la Vama Veche, la festivalul Folk You, a fost primită cu bucurie de iubitorii rock-ului din România. Legendarul Kempes le mulțumește fanilor săi și declară că reîntoarcerea acasă este cu adevărat emoționantă.
De când și-a anunțat întoarcerea pe scenele românești, bursa zvonurilor și a comentariilor a crescut la cote impresionante. Ce face? Ce simte? Ce așteptări are? Ce-i cu acest supergrup, REZIDENT EX, care sporește forța acestei reveniri?
Toate aceste comentarii au ajuns și la Brisbane, unde locuiește acum, iar Ovidiu Ioncu -Kempes oferă răspunsurile. A renunțat temporar la scenă pentru că responsabilitatea față de familia sa i s-a părut mai importantă, dar nu i-a fost deloc ușor să ia această decizie. Confesiunea sa este emoționantă.
Ovidiu Ioncu – Kempes: Visam nopți la rând că sunt pe scenă
„După primele șase luni, mi-a fost dor să cânt din nou. Visam nopți la rând că sunt pe scenă. Odată ce ai fost pe scenă, îți vei dori să revii veșnic. Dar luasem o hotărâre și eram decis să o respect. Am aflat că au circulat tot felul de zvonuri despre mine, iar unele dintre ele m-au supărat chiar foarte tare. Dar începusem o altă viață și am decis să nu am nicio reacție publică, tocmai pentru a marca această ruptură autoimpusă, din motivele pe care le cunoașteți deja. Nu cred că a fost o decizie rea. Mi se pare mai important să poți infirma zvonurile urâte prin fapte, nu prin vorbe. Anii au trecut, viața familiei mele a devenit din ce în ce mai sigură din punct de vedere material, astfel încât vestea pe care soția mea mi-a adus-o de la Arad, după întâlnirea cu Tavi Iepan și Adi Popescu, mi-a creat multă bucurie. Am fost emoționat atunci, așa cum am fost emoționat și la înregistrări, dar după primele minute am știut că totul va fi bine. Cu acest album, care conține piesele lui Tavi Iepan, din perioada de început a trupei Cargo, voi încheia un capitol important al vieții mele și voi pune temelia unui capitol nou. Sper ca REZIDENT EX să fie o familie unită și să străbatem un drum lung împreună. Reîntoarcerea acasă este cu adevărat emoționantă și nu găsesc cuvintele potrivite pentru a le mulțumi tuturor celor care trăiesc alături de mine acest moment important.”
Alături de Ovidiu Ioncu –Kempes, în componența supergrupul REZIDENT EX se regăsesc muzicieni care au scris istorie în rockul românesc și în rockul ingternațional.
Tavi Iepan (chitară, Hamburg, Germania)
Primele grupuri în care a cântat Tavi Iepan au fost Autostop, Progresiv TM și Metamorf, grup din care a făcut parte și Adi Popescu. A fondat Cargo împreună cu Adi Bărar în 1986, iar hiturile „Povestiri din gară”, „Buletin de știri” și „Brigadierii” sunt ale lui. În Hamburg, unde locuiește acum, Tavi Iepan a înființat, alături de Dixi Krauser, trupele Sector și Flying Wood. A condus workshop-uri și a produs CD-uri, a scris muzica pentru filmele documentare “Children of the Decree” (2005) și “The Fallen Vampire” (2007). Împreună cu Adi Popescu, Tavi Iepan este producătorul albumului “Nu te supăra, frate” al grupului Locatarii. Grafica acestui album este realizată de Christian Podratzky.
Adrian Popescu (chitară, inginer de sunet, absolvent S.A.E., Paris, Franța)
S-a lansat când avea 14 ani, cu grupul Metamorf. Pentru stilul foarte original la chitară și o prezență scenică remarcabilă, Adi Popescu primește două oferte de la grupuri deja consacrate, Pro Musica și Cargo. Se hotărăște pentru al doilea. La Pro Musica ar fi trebuit să preia partitura de lead vocal, la Cargo, postul de chitarist, vacant după plecarea lui Tavi Iepan în Germania. Adi Popescu participă la înregistrările Cargo pentru radio și televiziune, turneele din țară și străinătate, imprimările din Franța pentru albumul de succes “Povestiri din gară”. În urma imaginilor traumatice de la mineriada din 13-15 iunie, prezentate de posturile de televiziune franceze, ia decizia să emigreze și rămâne la Paris. Își continuă activitatea muzicală alături de grupul Krakatoa, dar este din ce în ce mai mult atras de partea de sunet și producție muzicală. În 1997 a absolvit School Of Audio Engeenerig și este angajat de Disney Channel. Adi Popescu este cel care se ocupă de tot ce înseamnă sunet și producție, dar rămâne la fel de implicat în partea artistică, ca instrumentist.
Christian Podratzky (bass, Berlin, Germania)
Își începe activitatea muzicală la grupul Impact, pe care îl înființează în 1982. Din 1986 cântă în legendara formulă de trio a grupului Abra, alături de care câștigă numeroase premii la festivalurile de rock, iar în 1987 se alătură celui mai titrat grup din Timișoara acelor ani, Pro Musica. În 1990 a emigrat în Germania. S-a stabilit la Berlin și a devenit foarte repede cunoscut pe scena muzicală a orașului. Cu Poems for Laila câștigă o experiență muzicală de prim rang, participă la numeroase turnee și imprimă mai multe albume. Celebrul “I shot the Moon” a fost înregistrat la Londra de unul dintre cei mai cunoscuți producători ai tuturor timpurilor, Phil Manzanera, legendarul chitarist al nu mai puțin legendarei Roxi Music. După Poems for Laila au venit alte trupe și alte turnee, a căror listă este deosebit de lungă. Între timp, a produs și a imprimat în România trei albume cu ABRA, printre care și “7” – Abra featuring Mircea Baniciu.
Florin Cvasa (percuție, Timișoara România)
Face parte din generația de după 1989, care nu a avut nevoie să se obișnuiască cu radioul sau televiziunea, aparițiile în presă, concertele necenzurate și vestimentația extravagantă. Așa cum spunea Florian Pittiș, este “prima generație fără prejudecăți și angoase”, care are o singură dorință: să se exprime. Iar exprimarea are lipsa de “stress” care a definit generațiile trecute. Alături de colegii săi de la Neurotica, Florin Cvasa este „obsedat” de ceea ce face și studiază „zi lumină”, astfel încât ajunge foarte repede la abilități tehnice de invidiat. Neurotica este remarcată de Alex Perin, primul producător din Occident venit după revoluție să imprime la Timișoara. Alex intuiește potențialul grupului și propune imediat înregistrarea unui album. Înarmați cu acest produs, “Bio“, realizat de Alex Perin și editat de Zone Records în 1998, cei de la Neurotica primesc neașteptat de multe oferte și cântă, în țară și străinătate, în deschiderea unor nume foarte mari: Anathema, Scorpions, Metallica, Pitch Shifter sau Sick Of It All. Neurotica nu mai există astăzi, dar Florin Cvasa, alături de Horea Crișovan, a format un nou grup, pe care l-a numit, foarte natural, Bio.
Matthias Lange (chitară, Hamburg, Germania)
Istoria grupului Metalium este strâns legată de Matthias Lange și definitorie pentru cariera lui. Metalium este unul din grupurile de succes din Germania care, încă de la albumul de debut, „Milenium Metal-Chapter One“, apărut în 1999, s-a plasat pe cele mai înalte poziții în Media Control Entry Germany. Cu “State of Triumph-Capitel Zwei”, Metalium a obținut consacrarea în fața criticilor și a publicului. Povestea de succes a grupului continuă cu albumul “Hero Nation-ChapterThree” și atinge o nouă treaptă artistică, la care participă alți doi muzicieni de marcă: Don Airey (Ozzy Osbourne,Whitesnake, Black Sabbath) și Kenn Hensley (Uriah Heep). Urmează albumul “As One-Kapitel vier” și colaborarea cu o “prințesă” a metalului japonez, Sakeo Kitamae, o combinație între metal progresiv și atmosferă, care plasează trupa în primele linii ale Power Metal Scene din Germania. Activitatea Metalium continuă cu două DVD-uri live, cu rezonanță în presa de specialitate. În 2008 apare albumul „Incubus“, iar renumele formației și al membrilor săi este subliniat de invitația de a participa cu piese la diverse albume tribute, dintre care pot fi amintite: Tribute to Accept, Tribute to Scorpions, Tribute to Helloween, Tribute to Uriah Heep, Tribute to ABBA.
