“În timp ce ţările de la periferia zonei euro suferă de pe urma crizei datoriilor şi investitorii renunţă la obligaţiunile emise de guvernele lor, statele non-euro se îndreaptă spre contagiune. Însă nu pretutindeni”, scrie blogul revistei The Economist.
Companiile poloneze sunt imune faţă de contagiunea din zona euro. Şase comapnii poloneze au fost listate la bursă în acest an, un semn bun, chiar dacă nu se va ajunge la cele 38 de companii din urmă cu un an.
Sectorul comercial din Europa Centrală este încă ademenitor pentru investitori. Lindex, o companie de modă din Scandinavia, îşi extinde magazinele în Polonia, Cehia şi chiar Slovacia. PKS, o companie cehă, a cumpărat lanţul de farmacii german Schlecker. Bank of China şi ICBC, o altă bancă chineză, îşi deschid sucursale la Varşovia.
Polonia pare să fie pariul câştigător în Regiune. Băncile poloneze se descurcă bine: BRE Bank şi Bank Pekao, subsidiarele Commerzbank din Germania şi UniCredit din Italia, se descurcă mai bine decât băncile mamă.
Turcia şi Rusia sunt alte două zone luminoase pe harta economică, beneficiind de detaşarea faţă de zona euro. Aici, ca şi în Europa de Vest, aproape că nu există o piaţă interbancară, iar băncile îşi pot asuma riscuri pe termen lung.
Analiza Economist observă insă şi o altă Europă Centrală şi de Est. România şi Ungaria au fost cele mai lovite de expunerea bancilor la criza euro. Ungaria nu a avut decât de pierdut din impunerea unei taxe pentru bănci şi din creşterea TVA-ului de la 20% a 27%, şi nici din ameninţarea cu impunerea de noi taxe pentru operatorii din telecomunicaţii si sectorul petrolier.
Temerile unei contaminari venind din Grecia sunt mari în Serbia, Bulgaria şi Romania, pentru că bancile greceşti deţin cote mari din sectorul bancar aici. BERD a investit în aceste subsidiare pentru a le ajuta să nu se contamineze de la băncile mamă. Însă chiar dacă sunt bine recapitalizate, capacitatea de creditare este limitată de mai slaba capitalizare a grupului bancar din care fac parte.
Regulile stricte impuse băncilor mamă în Occident fac ca aceste subsidiare să nu fie suficient de active pe piaţa obligatiunilor emise de guvernele estice. Multe ţări se bazează pe băncile autohtone. În Albania, subsidiarele băncilor din UE nu pot investi în obligaţiuni, lăsând spaţiu mare de manevră băncii turceşti BKT.
