Vicepreşedintele egiptean Omar Suleiman a anunţat, într-o scurtă declaraţie televizată, că Hosni Mubarak a demisionat şi a însărcinat Consiliul Suprem al Forţelor Armate să administreze ţara. „Fie ca Domnul să ne ajute pe toţi”, a încheiat Suleiman scurtul său mesaj.
În piaţa Tahrir din Cairo, mulţimea a explodat în urale la auzul mesajului vicepreşedintelui, la 18 zile de la debutul protestelor din Egipt.
„Urmează un capitol impredictibil”, a declarat un oficial al administraţiei de la Washington, după demisia lui Hosni Mubarak.
Preşedintele Barack Obama a urmărit informaţiile oferite de posturile de televiziune. El se afla într-o întrunire în Biroul Oval în momentul demisiei lui Mubarak. Obama va face o declaraţie la ora 19.30.
Statele Unite se folosesc de toate mijloacele tehnice de spionaj pentru a colecta informaţii despre situaţia din Egipt, imediat după demisia preşedintelui Mubarak, relatează CNN. Spionajul SUA foloseşte sateliţii militari pentru a obţine informaţii despre poziţionarea forţelor de securitate egipteme şi despre demonstraţii, scrie CNN.
Unul dintre oficialii americani refuzat să precizeze dacă guvernul egiptean a fost înştiinţat cu privire la desfăşurarea acestei operaţiuni.
Tranziţie sau lovitură de stat?
Dacă Mubarak a lăsat administrarea statului pe seama armatei, potrivit constituţiei egiptene, interimatul funcţiei prezidenţiale va reveni preşedintelui parlamentului, iar vicepreşedintele Suleiman nu va avea nici un rol important, spun analiştii egipteni. Anunţul lui Mubarak echivalează cu o lovitură de stat militară şi încălcarea constituţiei, apreciază comentatorii BBC.
Doar dacă Hosni Mubarak ar fi lăsat vacantă funcţie din raţiuni medicale, atunci el ar fi fost înlocuit de vicepreşedintele Suleiman.
Cu puţin timp înaintea demisiei lui Mubarak, proaspăt numitul lider al partidului aflat la putere, Hossam Badrawi, a anunţat că renunţă la această funcţie.
Demisia lui Mubarak a fost prefigurată şi de o declaraţie a fostului ministru israelian al Comerţului Benjamin Ben-Eliezer, care a arătat că a vorbit cu preşedintele egiptean cu puţin timp înaintea discursului rostit joi seara şi că Mubarak i-a mărturisit că nu caută decât o ieşire onorabilă din scenă. „Ştie că totul s-a terminat, că e capăt de drum. Nu mi-a spus nimic înainte de discurs, decât că încearcă să caute o cale de ieşire”, a spus Ben-Eliezer.
Potrivit articolului 84 al constituţiei Egiptului, după demisia preşedintelui, preşedinţia va fi preluată de preşedintele parlamentului, iar în termen de 60 de zile vor fi organizate alegeri anticipate. Nu este însă clar dacă aceste prevederi se vor aplica şi în cazul în care ţara este condusă de Consiliul Suprem al Forţelor Armate.
Intervievat de BBC, ministrul de Finanţe al Egiptului a declarat că „sincer nu ştie” dacă comandantul forţelor armate este acum preşedintele interimar al Egiptului.
Aceasta structură este compusă din câteva personaje-cheie
Principala figură a armatei egiptene este generalul Mohammed Hussein Tantawi, comandant al forţelor armate, din 1991, şi ministru al Apărării. Potrivit mai multor surse, el este văzut ca un posibil candidat la prezidenţialele din septembrie. În timpul protestelor împotriva lui Hosni Mubarak, Tantawi a fost numit vicepremier, păstrând şi portofoliul Apărării.
Urmează generalul de aviaţie Reda Mahmoud Hafez Mohamed, comandatul forţelor aeriene, şi generalul locotenent Sami Anan, comandatul trupelor terestre, care numără circa jumătate de milion de militari. Sami Anan are un rol crucial în guvernarea viitoare a Egiptului, scrie Al Jazeera. Anan se afla la Washington, pentru o întâlnire cu şeful Pentagonului, în momentul izbucnirii protestelor.
