Guvernul a cheltuit 10 milioane de euro pentru construcţia telegondolei portocalii (electorale) de la Vulcan, la care se adaugă cele 27 milioane de euro pentru achiziţionarea instalaţiei propriu-zise. Doar în situaţia în care viitoarea staţiune de schi va deveni o vedetă a Europei, amortizarea cheltuielilor va dura 50 de ani. Dar în realitate „scoaterea” cheltuielilor ar putea dura şi peste 100 de ani.
Varianta scenariului super-optimist
Suntem deci în faţa următoarei situaţii: guvernul a investit 10 milioane euro (42 milioane lei), iar primarul din Vulcan a menţionat că a mai cheltuit (nu ştim dacă doar din banii comunităţii – n.a.) 27 milioane euro (110 milioane lei). Deci, costurile totale s-au ridicat la 152 milioane de lei. Se poate foarte uşor calcula în cât timp va fi amortizată această investiţie. Vom merge pe varianta super-optimistă a devenirii viitoarei staţiuni Pasul Vâlcan o vedetă a destinaţiilor de iarnă în Europa.
În acest caz, să presupunem o afluenţă zilnică de 3.000 de persoane care ar utiliza telegondola, pentru un sezon de 100 de zile. Ar rezulta 300.000 de turişti pe sezon, iar la costul de 10 lei „cursa” dus-întors cu telegondola, ar rezulta încasări de 3 milioane de lei pe an. Împărţind costurile de 152 milioane de lei la 3 milioane încasări pe an, rezultă că amortizarea cheltuielilor s-ar face în 50,6 ani. (Evident, ni se poate reproşa că nu am calculat inevitabilele majorări ale tarifului la telegondolă. Nu am calculat, pentru că este imposibil să ştim care va fi politica preţurilor în viitor. Dar ceea ce „pierdem” din necalcularea majorărilor se compensează cu numărul de turişti care vor apela la cazare în viitoarele unităţi de primire, fapt ce presupune o scădere substanţială a numărului de 3.000 de utilizatori pe zi ai telegondolei. Nu am luat de asemenea în calcul cheltuielile de întreţinere/reparaţii ale instalaţiei şi salariile personalului, presupunând că acestea vor fi suportate din veniturile Primăriei Vulcan rezultate din taxele ce vor veni de la viitoarele hoteluri şi cabane din viitoarea staţiune – n.a.).
Care este situaţia la zi
La ora actuală nu există o staţiune propriu-zisă Pasul Vâlcan. Telegondola dată recent în funcţiune face legătura între oraşul Vulcan şi o zonă schiabilă, unde sunt trei pârtii proprietate privată, cea mai mare măsurând 600 de metri. Deşi în zonă se află mai multe căbănuţe şi căsuţe de lemn – neomologabile conform normativelor din industria turismului – şi o singură cabană mai mare cu toate autorizările de funcţionare – dar care a stat mai mult închisă din cauza lipsei clienţilor -, nu se poate vorbi aici despre posibilitatea punerii bazei unei staţiuni de schi. „Zona în care telegondola are punctul terminus este deservită de două pârtii mici care pot fi utilizate maxim o lună pe an, dar numai în situaţia în care este zăpadă din abundenţă. Ca să faci aici ceva ca lumea sunt necesare cheltuieli enorme. Şi dacă se va face ceva mai sus, unde urmează să ajungă cea de a doua telegondolă, aşa cum susţine primarul, nici acolo nu ne ajută foarte mult natura. Maxim două luni pe an dacă este zăpadă abundentă şi obligatoriu tunuri pentru zăpadă artificială ca să fie sigure trei luni, trei luni şi jumătate pe an. Acolo, sus, se pot face pârtii ca lumea, dar trebuie să apară o staţiune. Sincer nu ştiu cine va investi în hoteluri, restaurante etc., pentru că este destul de riscant aici. Ai la doi paşi de tine două staţiuni cu vechime şi relativ bine utilate, dar nici astea nu aspiră turişti străini şi relativ modest români din alte judeţe. Ca să nu mai vorbim de faptul că suntem într-o căldare, care are puţine şanse să atragă turişti de prin alte părţi ale ţări. De cei străini nu-mi fac deloc speranţe. În cel mai fericit caz, dacă va exista o staţiune în Pasul Vâlcan, va fi una 80% pentru localnici şi 20% pentru alţii din judeţ şi judeţele limitrofe, Gorj, Dolj. Şi asta doar în weekend. Dacă vor fi 1.000-1.500 de oameni pe un weekend întreg, pot spune că va fi un succes imens, dar am serioase îndoieli că va fi aşa. Cel puţin în următorii ani”. Aceasta este „situaţia la zi” în zonă, care ne-a fost relatată de un instructor de schi cu vechi state de serviciu.
Amortizare în 100 de ani
Ţinând cont de „diferenţele” dintre varianta super-optimistă care a stat la baza calculelor noastre şi situaţia din teren, condiţiile naturale şi, mai ales în ceea ce priveşte perspectivele, se poate spune că amortizarea cheltuielilor va dura în jur de 100 de ani. Pentru simplul motiv că va trebui să înjumătăţim numărul celor 300.000 de turişti estimaţi că vor veni în fiecare sezon, deci va creşte cu încă 50 de ani perioada de amortizare. Mai atragem atenţia că toate calculele se bazează pe acelaşi flux de turişti zilnic. Or, este ştiut, cel puţin în primele trei zile ale săptămânii, numărul turiştilor este extrem de redus, lucru valabil şi pentru staţiunile consacrate din România, darămite în cele mai puţin cunoscute şi mai greu accesibile.
Bulgarii nu au pus căruţa în faţa boilor
Şi pentru ca lucrurile să fie clare, ne vedem obligaţi să apelăm din nou la comparaţia cu staţiunea de schi bulgărească Bansko. Aici, telegondola – care are un parcurs de 25 de minute, deci de trei ori mai mare decât cea de la Vulcan – a fost instalată la câţiva ani buni după ce staţiunea a devenit una cunoscută în Europa. Adică după ce s-au construit hoteluri, după ce au fost amenajate mai multe pârtii de schi şi, în sfârşit, după ce au început să vină turişti din ţară şi din alte state europene. Şi, atenţie, la telegondola de la Bansko (ca şi la tot ce s-a făcut acolo) NU au fost utilizaţi bani de la guvern sau primăria locală, toate investiţiile fiind ale unor investitori privaţi, străini şi bulgari. La Vulcan s-a pus în funcţiune o telegondolă la care s-au utilizat fonduri publice, dar înainte de a exista vreo staţiune. La Vulcan, statul a investit 152 de milioane lei – 37 milioane de euro – într-un obiectiv care se va amortiza, în situaţia celui mai super-optimist scenariu, cel mai devreme în 50 de ani. Or, în această situaţie, termenul utilizat de economişti este cel de faliment.
