O înregistrare scăpată probabil intenţionat în presă s-ar putea să fie fatală pentru guvernul Boc şi preşedintele Traian Băsescu.
Interesele lui Traian Băsescu, mai presus decât interesul naţional
Ieşirea din criză, reformarea instituţiilor statului, reducerea şomajului, măsuri pentru creşterea calităţii serviciilor, măsuri pentru creşterea salariilor şi pensiilor scăzute, măsuri de protecţie socială, iminentele creşteri de preţuri, deficienţele din domeniul sănătăţii, slaba calitate a actului de educaţie sunt câteva dintre priorităţile României şi ale românilor. Declarativ – pe toate canalele tv şi în presa scrisă şi online -, preşedintele Traian Băsescu, premierul Emil Boc şi colegii săi din guvern, vectorii de imagine din PDL, susţin că acestea sunt priorităţile lor. În realitate, cei enumeraţi mai sus au cu totul alte priorităţi, care nu au nici o legătură cu România şi românii.
Iată care este prioritatea zero declarată de premierul Emil Boc: „Preşedintele va trebui să aibă, în decembrie 2012, 50 plus un vot din partea actualei coaliţii. Adică PDL, UDMR, UNPR şi grupul minorităţilor naţionale. Acesta este obiectivul la care mă gândesc în fiecare zi”! Da, aceasta este prioritatea celor care conduc România astăzi. Totul trebuie subordonat pentru preşedintele Traian Băsescu, totul trebuie subordonat pentru ca în ultimii doi ani de mandat, 2013 şi 2014, preşedintele Traian Băsescu să nu aibă nici o problemă în a conduce ţara cum vrea el. Evident, în paralel, totul trebuie subordonat şi pentru binele partidului de guvernământ, aşa reiese din discursul integral al premierului. România, românii nu mai contează!
O declaraţie pentru liniştea premierului
Declaraţia de mai sus a fost făcută de premierul Emil Boc la întâlnirea de marţi 22 februarie de la Palatul Parlamentului cu senatorii şi deputaţii PDL. O înregistrare a unui fragment din discursul premierului Emil Boc a ajuns în posesia jurnaliştilor de la Antena 1. Calitatea înregistrării este destul de bună. Chiar prea bună pentru situaţiile în care se efectuează o înregistrare „clandestină” (din buzunarul unei haine sau pe sub masă – n.a.) cu reportofonul sau telefonul. După toate probabilităţile – şi nu ar fi pentru prima oară -, înregistrarea s-a făcut „cu aprobare” şi a fost intenţionat „scăpată” la presă. Probabil, prin direcţionarea spre presă a acestei declaraţii, premierul Emil Boc a vrut să arate – indirect – loialitatea sa faţă de preşedintele Traian Băsescu. Analizând expresia „preşedintele va trebui să aibă, în decembrie 2012, 50 plus un vot din partea actualei coaliţii”, ne aducem aminte de acel „daţi-mi majoritate în Consiliul General” rostit de Traian Băsescu înaintea celui de-al doilea mandat de primar al Capitalei.
Problema pentru Emil Boc este că şi-a calculat greşit strategia. Vrând să arate „public” că-i face orice moft lui Traian Băsescu, nu s-a gândit că spusele sale devoalează de fapt care sunt în realitate intenţiile actualei Puteri. Adică totul pentru preşedinte, totul pentru partid, nimic pentru români şi România. Nu este exclus ca această înregistrare să dăuneze foarte mult actualei Puteri, pentru că ea demonstrează în ultimă instanţă că în afară de Traian Băsescu şi PDL (alături de sateliţi) nimic nu mai contează.
Acesta este discursul integral al premierului:
„Cum putem maximiza şansele partidului până în 2012- trebuie avută în partid şi finalizată cu o decizie- oricare ar fi ea! Că va fi soluţia pe ce avem acum să apăsăm pe acceleraţie, că va fi soluţia unui premier politic, că va fi soluţia unui premier independent-aceste lucruri trebuie să rezulte dintr-o analiză a noastră, pe care o decidem şi implementăm.
Avem un respiro în acest moment, din cauza unor cifre pe care domnul preşedinte le-a menţionat. Nu 6,85 deficit bugetar, ci 6,5.
Dar rămâne problema politică care, în ultimă instanţă, dă procentul ăla din sondaj şi ne dă şansa de a câştiga alegerile din 2012. N-avem altă prioritate niciunul dintre noi decât să-i dăm premierul.
Algerile locale câştigate, ca principală îndatorire în 2012 în toamnă, şi câştigarea alegerilor generale cât suntem noi la guvernare. Pentru că preşedintele va trebui să aibă, în decembrie 2012, 50 plus un vot din partea actualei coaliţii. Adică PDL, UDMR, UNPR şi grupul minorităţilor naţionale. Acesta este obiectivul la care mă gândesc în fiecare zi!
Cât timp am nevoie, prezenţa altuia este foarte bine. Ce se întâmplă în perioada următoare politic…Cine cui preia ştafeta pentru acest obiectiv este o decizia noastră pe care trebuie să o luăm raţional şi pentru interesul partidului în primul rând!”
O dovadă: „iresponsabilul Tăriceanu”, bătut de „reformistul” Boc
De când PDL a devenit principalul partid de guvernare, a acuzat în permanenţă guvernul liberal din perioada 2007-2008 şi în special pe fostul premier Tăriceanu că a cheltuit iresponsabil bani din rezerva bugetară. Mai mult, s-a acreditat ideea că respectivele cheltuieli ar fi reprezentat şi o cauză a declanşării crizei. Surpriză mare însă la începutul acestei săptămâni. Un studiu SAR nu doar că demontează acuzaţiile actualilor guvernanţi, dar reprezintă şi o dovadă că guvernul Boc este cel care pregăteşte alegerile locale din 2012 cu bani din rezerva bugetară. Iată cifrele studiului: în 2004, an electoral, Cabinetul Năstase a utilizat 49% din fondul de rezervă al guvernului. În 2008, de asemenea an electoral, Cabinetul Tăriceanu II a scos din fondul de rezervă bugetară un procent de 45%. În sfârşit, în 2010, deci nici măcar într-un an preelectoral, cabinetul Boc a cheltuit 62% din fondul de rezervă al guvernului. Pe ce? Se ştie. Printre altele, pe săli de sport din sate cu populaţie majoritar pensionată, pe stadioane din comune unde nu există echipe de fotbal, pe construirea de baze sportive tip II în comune pentru agrementul oficialităţilor, pentru reabilitări a unor obiective de investiţii neprioritare etc.
