Transformarea spitalelor desfiinţate în cămine de bătrâni, anunţată cu surle şi trâmbiţe ca fiind o necesitate, este un uriaş balon de săpun. Conform unui document oficial, numărul bătrânilor care ar urma să beneficieze de cămine este foarte redus, desfiinţarea tuturor celor 67 de spitale fiind nejustificată.
O hotărâre de guvern despre care s-a vorbit foarte puţin
Prin HG 212/2011 s-a decis înfiinţarea Programului de interes naţional „Dezvoltarea reţelei naţionale de cămine pentru persoane vârstnice”. Programul prevede ca în cele 67 de spitale desfiinţate pentru a fi transformate în cămine pentru bătrâni să primească asistenţă, estimativ, între 1.500 şi 4.200 de persoane vârstnice. Se poate observa că la ora actuală guvernanţii nici măcar nu ştiu precis pentru câte persoane au demarat un program care a necesitat desfiinţarea a 67 de spitale. Dacă facem un calcul simplu, mergând pe numărul maxim estimat, ajungem la concluzia că în medie 62 de persoane în vârstă revin fiecărui viitor cămin de bătrâni. Dacă ţinem cont însă că fiecare spital asigura servicii sanitare pentru sute sau chiar mii de persoane, este şi mai de neînţeles decizia guvernanţilor.
De menţionat că pentru programul instituit prin HG 212/2011, care se derulează între 1 aprilie 2011 şi 31 decembrie 2013, se vor aloca 200.000.000 lei, pentru anul în curs fiind planificaţi 55.000.000 lei.
Faptul că programul este iniţiat doar pe doi ani şi jumătate ridică numeroase semne de întrebare. Mai ales după ce o parte dintre consilierii locali din Codlea (localitate cu spital desfiinţat) au dezvăluit că există un plan prin care se urmăreşte fie privatizarea unităţilor desfiinţate, fie există alte interese oculte.
Iniţial, Cseke Attila l-a contrazis pe Băsescu
După cum se ştie, teza închiderii spitalelor a plecat de la Palatul Cotroceni. Pe 10 mai 2010, preşedintele Traian Băsescu declara: „Ţinem circa 200 de spitale care nu pot acorda asistenţă competentă, în loc să le transformăm în cămine pentru vârstnici şi personalul medical să îl mutăm în spitalele care au dotare”.
După numai două zile, pe 12 mai 2010, printr-un comunicat de presă, ministrul Cseke Attila îl contrazicea categoric pe preşedinte. „Nu este vorba despre nici o desfiinţare de spitale. Ministerul Sănătăţii nu a propus şi nu a avansat un numar de spitale pe care doreşte să le desfiinţeze. Avem în schimb un program de raţionalizare a spitalelor cu Banca Mondială, care include mai multe etape. (…) După patru luni de mandat susţin în continuare, şi cred eu fără să greşesc, că soluţia ce trebuie implementată imediat pentru revigorarea sistemului sanitar o reprezintă descentralizarea acestuia. În nici un caz nu consider că este oportun ca în aceste zile să punem lacătul pe poarta spitalului şi să disponibilizăm personal medical, şi aşa insuficient. Descentralizarea trebuie realizată şi ea va duce spitalul către decizia comunităţii locale, adică a cetăţeanului”, a declarat în comunicatul de presă Cseke Attila.
Se poate remarca distanţa enormă de la poziţia avută pe 12 mai de Cseke Attila şi cea din ultimele zile, care a culminat cu manipularea grosolană privind pacienta de la spitalul din localitatea Băneasa.
Câteva aberaţii marca Băsescu-Cseke
Desfiinţarea spitalului din localitatea Comăneşti (jud. Bacău) reprezintă una dintre marile aberaţii ale deciziei guvernanţilor luate în această primăvară. Și asta nu atât pentru că în localitate mai există două cămine de bătrâni, ci mai ales pentru că este o unitate sanitară strategică luată în evidenţă de NATO. În plus, în momentul de faţă, sunt în derulare două proiecte europene. Pentru unul dintre ele, în curs de finanţare, sunt alocate 5 milioane de euro.
Pe locul doi în acest top al aberaţiilor se află desfiinţarea spitalului de la Sulina. Acesta era singurul spital dintr-o zonă turistică de mare potenţial şi, în plus, este singurul care poate rezolva primul ajutor în cazul unor evenimente petrecute în zona de vărsare a Dunării în Marea Neagră. Nu s-a luat în calcul nici cum vor fi transportaţi pe timpul iernii, la Tulcea sau Constanţa, pacienții din Deltă care de regulă ajungeau la Sulina.
Fonduri europene urmează să se piardă şi în cazul desfiinţării spitalului din oraşul ilfovean Buftea, una dintre unităţile medicale care au funcţionat pe profit în 2010.
Opoziţia „majoritară” la capitolul spitale desfiinţate
Deşi ministrul Sănătăţii a negat că desfiinţarea spitalelor are vreo legătură cu culoarea politică, statisticile îl contrazic. Cotidianul.ro a verificat culorile politice din localităţile în care s-au desfiinţat spitale, iar rezultatul este următorul: primarii Opoziţiei au pierdut cele mai multe spitale. PNL – 18, PSD – 18, PNȚCD – 2, PC – 1, PRM – 1, în total 40 de spitale din 67. Din zona Puterii au fost desfiinţate 24 de spitale, PDL – 22 şi UDMR – 2. Trei spitale sunt din localităţi conduse de FDGR – 1 şi primari independenţi – 2.
De menţionat faptul că în cele patru judeţe în care UDMR – culoarea politică a ministrului Sănătăţii – are preşedinţi de consilii judeţene, Covasna, Harghita, Mureş şi Satu Mare, într-unul singur, Mureş, a fost desfiinţat un spital, cel din localitatea Sărmaşu, care are primar PNL. Cum în aceste judeţe populaţia de etnie maghiară este preponderentă, se poate observa şi aici că criteriul etnic a funcţionat când s-a decis lista neagră a spitalelor.
