La alegerile locale din 22 mai din Spania, mai mulţi români candidează pe listele unor partide iberice, iar la urne sunt aşteptaţi peste 100.000 de români.
Gică Craioveanu, primul român ales în Spania
La scrutinul din 22 mai a.c. sunt români înscrişi pe listele de candidaţi a două formaţiuni politice spaniole – Partidul Socialist şi Partidul Conservator – şi pe lista unei grupări româneşti recent înfiinţate, Partidul Iberic al Românilor din Spania. De asemenea, conform informaţiilor oficiale, au drept de vot peste 100.000 de români. La precedentele alegeri locale, din 29 mai 2007, doar 58.000 de români din Spania erau oficial pe listele de votanţi. Statutul de cetăţean european dă dreptul românilor din Spania să voteze, iar cei care au şi cetăţenia spaniolă au dreptul să şi candideze.
Nu este pentru prima oară când românii din Spania au candidat la alegerile locale. În mai 2007 câteva zeci de români au candidat, dar pe locuri neeligibile pe listele unor formaţiuni de Opoziţie. A existat însă şi o excepţie, fostul fotbalist al echipelor Metalurgistul Slatina, Universitatea Craiova, Real Societad, Villareal şi Getafe, Gică Craioveanu, a devenit primul român ales consilier municipal. Craioveanu a candidat ca independent pe listele Partidului Conservator, dar la o săptămână după preluarea mandatului a demisionat, din cauză că proiectul pe care l-a propus şi care i-a adus voturi, nu mai putea fi pus în aplicare.
Autoritatea Electorală Permanentă trebuie să verifice listele la parlamentare
Românii din Spania care au dreptul să voteze la toate alegerile din ţara lor de „adopţie” – locale, parlamentare şi europarlamentare – trebuie să fie monitorizaţi şi de Autoritatea Electorală Permanentă din România. Aceasta în situaţiile în care unii dintre ei votează şi la alegerile parlamentare şi europarlamentare. Legislaţia electorală europeană nu permite ca o persoană să voteze pentru două ţări la alegerile pentru Parlamentul European. Cum legislaţia europeană are întâietate faţă de legislaţia similară naţională, în legea alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat, trebuie preluate prevederile din norma europeană. În această situaţie, reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente trebuie să monitorizeze atent alegerile parlamentare din Spania – acestea se desfăşoară înaintea celor din România – pentru a nu-i trece pe listele electorale pe cei care au votat în Spania. De asemenea, cei de la AEP trebuie să verifice listele electorale din toate statele UE înaintea alegerilor europarlamentare (alegerile se desfăşoară în paralel în toate cele 27 de state componente), pentru a nu exista români pe mai multe liste electorale.
Reamintim, la ultimele alegeri din România – cele prezidenţiale -, în Spania au votat 35.911 români.
