9 mai 2011 poate fi trecută de acum înainte în calendar ca ziua tupeului PDL. Este ziua în care o fundaţie condusă de cea care „a spălat-o” pe Monica Iacob Ridzi a cerut bani românilor.
Bani pentru lăudarea lui Traian Băsescu şi PDL
Institutul de Studii Populare – principala fundaţie politică a PDL – a trimis luni 9 mai românilor ale căror adrese de mail le are stocate în banca de date solicitarea de a-şi direcţiona 2% din impozit către institut. (Menţionăm că direcţionarea către fundaţii a unui procent de 2% din impozit este o operaţiune legală, dar este una voluntară şi până în prezent nu se cunosc situaţii în care o fundaţie să trimită mailuri prin care să solicite 2% din impozit – n.a.) În mailul trimis către potenţialii donatori, ISP îşi face o reclamă deşănţată. Se menţionează că ISP „este una dintre cele mai bine poziţionate fundaţii în spaţiul public românesc” şi că „proiectele care se desfăşoară sub tutela instituţiei noastre au lăsat urme semnificative (!!! – subl. autor) în dezbaterile publice, iar diversitatea portofoliului ISP a garantat o audienţă importantă”.
Pentru cine nu ştie, ISP este un organism de propagandă pentru preşedintele Traian Băsescu şi pentru PDL, iar printre cei care conferenţiază aici se numără Cătălin Avramescu (consilier prezidenţial), Sever Voinescu (deputat PDL), Mihai Neamţu (director al IICCMER), precum şi alţi „menestreli de curte” ai Puterii. Iar audienţa cu care se laudă cei de la ISP este una mai mult decât modestă. Practic la conferinţele organizate de ISP participă colegii de fundaţie sau membri PDL care nu sunt în „prezidiu” şi câte doi sau trei ziarişti, mediatizarea fiind asigurată de două canale media din siajul Puterii.
Cine conduce ISP
În conducerea ISP se află personaj care a devenit notoriu în timpul scandalului „Ridzi”. Concret, directorul ISP nu este altcineva decât Cristina Trăilă, care, în 2009, din postura de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, a declarat în Parlament, la audierea din cadrul Comisiei „Ridzi”, că toate contractele de achiziţii semnate de fostul ministru al Tineretului şi Sportului au fost legale. După ce procurorii au stabilit că s-au comis nenumărate ilegalităţi în ceea ce priveşte respecvtivele contracte, nimeni nu s-a atins de Cristina Trăilă. Cu alte cuvinte, românilor li se cere să doneze bani şi pentru ca directoarea ISP, Cristina Trăilă, să-şi ia salariul. Printre directorii adjuncţi ai ISP îl mai remarcăm şi pe fostul ziarist Cristian Pătrăşconiu, unul dintre cei mai cunoscuţi cântăreţi de ode pentru Traian Băsescu, cel care a promovat până la 1 iulie 2009 în Cotidianul editoriale scrise de adulatorii preşedintelui.
Ultima aberaţie politică lansată la ISP – votul paralel
Chiar în ziua în care s-au trimis mailuri pentru solicitarea a 2% din impozit, la ISP se „lansează” una din ultimele găselniţe în materie politică a PDL: votul paralel. În ce constă votul paralel? În cadrul alegerilor parlamentare au loc două tipuri de scrutin separate: vot uninominal într-un singur tur de scrutin şi vot pe lista de partid. Alegătorul primeşte două buletine de vot şi votează separat pentru fiecare scrutin. Votează odată candidatul din colegiul uninominal (care urmează ca la nivel de suprafaţă să fie dublu faţă de cel din 2008 – n.a.) unde este arondat şi votează şi lista din judeţ a partidului favorit. Astfel, la fiecare Cameră, jumătate dintre parlamentari sunt aleşi uninominal, şi jumătate, prin vot pe listă. Acest sistem avantajează partidul care apelează la mijloace extra-electorale (fraude la urne – n.a.) pentru că acestea vor fi mai dificil de constatat şi avantajează şi partidele mici care pot intra în Parlament datorită votului pe listă. La acest sistem tocmai s-a renunţat în Italia, Rusia, Coraţia şi Ucraina, dar mai este folosit în Venezuela, Armenia, Coreea de Sud şi Japonia. Cum ideea „lansată în dezbatere” aparţine şefului Cancelariei Prezidenţiale, Cătălin Avramescu, este clar cine se află în spatele noii teme de discuţie. De altfel, Avramescu a corectat „eroarea” lui Sebastian Lăzăroiu, care ieşise anterior pe piaţă cu tema votului mixt (chiar dacă la prima vedere cele două sisteme seamănă, în realitate diferenţele sunt mari), dar la care s-a renunţat pentru că exista şi în portofoliul de propuneri al Opoziţiei.
