nspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii s-a sesizat din oficiu şi a demarat procedura verificării procurorilor care au dispus neînceperea urmăririi penale în cazul lui Sorin Ovidiu Vîntu, cercetat în patru dosare: FNI, Banca Agricola, Banca de Investiţii şi Dezvoltare şi Banca Româna de Scont.
Inspecţia judiciară va face verificări şi în cazul judecătorilor care s-au ocupat de dosarele lui Vîntu.
Decizia CSM vine după ce procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a decis să redeschidă ancheta în patru dosare ale omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu şi cercetarea acestuia pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani.
„În cadrul cercetărilor nu au fost reliefate problemele sistemice speculate de Sorin Ovidiu Vîntu, respectiv modul de evaluare al acţiunilor necotate, disfuncţionalităţile controlului exercitat de Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, ilegalitatea funcţionării Fondului Naţional de Investiţii şi condiţiile preluării de către AVAB a activelor bancare neperformante. Mai mult, parcursul procesual al dosarelor este similar, elementul comun fiind neaprofundarea rolului jucat de Sorin Ovidiu Vîntu în tranzacţiile derulate. În unele situaţii, aceiaşi magistraţi au pronunţat în mod repetat soluţii de neurmărire faţă de Sorin Ovidiu Vîntu sau au dispus fără temei disjungerea cauzei cu privire la această persoană şi continuarea cercetărilor, în timp ce ceilalţi inculpaţi au fost trimişi în judecată. De asemenea, pe parcursul efectuării cercetărilor au existat mai multe încălcări ale normelor de procedură şi au fost dispuse soluţii atipice pentru practica organelor judiciare”, se arată în ordonanţa semnată de Kovesi.
Kovesi a infirmat soluţiile de neîncepere a urmăririi penale date anterior de procurori în cazul lui Vîntu în dosarele privind Fondul Naţional de Investiţii, prejudicierea Băncii Agricole SA, constituirea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare (BID) SA, falimentul Băncii Române de Scont, urmând ca cele patru dosare să fie unificate.
‘Separarea artificială a dosarelor a condus la ignorarea legăturilor temporale şi de cauzalitate, astfel încât cercetările s-au limitat la lămurirea parţială a circumstanţelor în care au fost comise faptele. Între altele, expertizele realizate nu au reliefat beneficiarii finali ai sumelor de bani obţinute şi modul de direcţionare a acestora, deşi acest aspect era de esenţa aflării adevărului’, declară Parchetul General.
