În şedinţa de guvern din 24 august s-a aprobat o hotărâre prin care pe locul actualului Patinoar „Mihai Flamaropol” să fie construită o sală polivalentă de mare capacitate. Costurile anunţate, atenţie, în lipsa unui proiect concret de construcţie, sunt mai mari decât cele prezentate anterior, dar mai mici decât cele ale unor edificii similare.
Există buget, dar nu şi proiectul propriu-zis
După şedinţa de guvern de miercuri, ştim următoarele lucruri: polivalenta va fi construită pe o arie ocupată în prezent de Patinoarul „Mihai Flamaropol”, suprafaţa totală a edificiului va fi de 54.600 mp, costul estimat fiind de 61 de milioane de euro. Polivalenta va avea 16.000 de locuri şi va putea găzdui competiţii de handbal, baschet, volei, hochei pe ghiaţă etc, precum şi concerte. Mai multe nu se ştiu despre viitoarea polivalentă, pentru simplul motiv ca nu există încă proiectul propriu-zis pentru construcţie.
Mai puţine locuri, mai mulţi bani
În luna aprilie, Elena Udrea afirma că polivalenta va avea în jur de 20.000 de locuri şi că va costa 50 milioane de euro. Pe 2 iunie, un alt anunţ: „Sala va avea 16.000 de locuri şi sperăm să fie gata anul viitor. Investiţia va fi mai mică de 50 de milioane de euro. Vă asigur ca preţul nu se va dubla la sala polivalentă, aşa cum s-a dublat la Stadionul Naţional”, spunea Elena Udrea. Acum, chiar dacă numărul de locuri este acelaşi cu cel anunţat în iunie, costurile au urcat cu 20%. Oricum, lucrurile nu sunt deloc clare în ceea ce priveşte locurile, pentru că nu se menţionează pentru ce vor fi cele 16.000. Se ştie, numărul de locuri diferă în funcţie de jocul sportiv care se desfăşoară: un număr (mai mare) de locuri, la meciurile de volei şi baschet, un altul (mai mic), la meciurile de handbal sau hochei, un alt număr (maxim), pentru concerte.
Costurile nu bat cu cele ale polivalentelor similare
Dacă doar 61 de milioane de euro ar costa viitoarea polivalentă, nu ar fi rău deloc. Avem însă serioase îndoieli că acesta va fi costul final. Aceasta pentru simplul fapt că polivalente similare din alte ţări au avut costuri mai mari. Şi acolo nu a fost în nici un caz vorba de inginerii financiare, de „bani (negri) pentru partid” etc. Chiar dacă dotările polivalentei lui Udrea nu vor fi similare celor două polivalente moderne O2 World din Hamburg şi Berlin (cel puţin din spusele ministresei, rezultă că polivalenta va fi una apropiată de cele germane), totuşi ni se pare că suntem în faţa unei subevaluări. Vă prezentăm datele tehnice ale celor două săli germane:
- O 2 World Arena Hamburg – construită între 2001 şi 2002 (16 luni a durat construcţia) – costuri: 83 de milioane de euro (Locuri: 12.947 – hochei; 13.800 – handbal; 16.000 – concerte) – suprafaţă: 40.000 mp.
- O 2 World Arena Berlin – construită între 2006 şi 2008 – costuri: 165 de milioane de euro (Locuri: 14.200 – hochei; 16.000 – baschet; 17.000 – concerte) – suprafaţă 60.000 mp.
De ce trebuie dărâmat „Mihai Flamaropol”?
Nimeni nu spune nimic despre costurile demolării Patinoarului naţional „Mihai Flamaropol”. Costă ceva şi demolarea unui butic, darămite a unui patinoar acoperit care are câteva mii de locuri. În plus, punem următoarea întrebare: se justifică demolarea patinoarului doar pentru că este depăşit, ca nivel de construcţie sportivă? În România la ora actuală hocheiul pe gheaţă este un sport practicat (din păcate) pe o arie restrânsă – Bucureşti, Miercurea Ciuc, Ghiorghieni, Odorhei, Galaţi şi Braşov -, iar a demola un patinoar omologat pentru competiţii internaţionale înseamnă încă un pas înapoi în acest sport. Chiar dacă viitoarea polivalentă va avea suprafaţă destinată hocheiului pe gheaţă, aici se vor putea desfăşura doar meciuri oficiale. Antrenamente, nici vorbă. Preşedintele Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă, Tanczos Barna, declara în iunie pentru cotidianul.ro că în subsolul polivalentei va exista un patinoar exclusiv pentru antrenamente (adică fără tribune şi alte anexe), unde ar urma să se pregătească echipa Steaua Bucureşti. (Cealaltă divizionară bucureşteană, Sportul Studenţesc, nu reprezintă „o echipă”, în accepţiunea şefului federaţiei.) Dar şi despre acest patinoar de antrenament nu prea se mai vorbeşte nimic în ultimul timp. Dezinteresul preşedintelui federaţiei faţă de baza sportivă din domeniul pe care îl păstoreşte poate avea şi alte explicaţii. Dacă moare de tot hocheiul pe gheaţă în Bucureşti, automat supremaţia în acest sport va aparţine echipelor din zona Ciuc, de pe unde este şi Tanczos Barna.
Cât de necesară este acum o polivalentă în Bucureşti
Precizăm că publicaţia noastră (care are în redacţie şi foşti sportivi de performanţă şi un fost manager de club) militează fără rezerve pentru construirea de baze sportive la standarde europene. Totuşi, ţinând cont de situaţia actuală de criză şi de situaţia la zi a sportului românesc, se impune o întrebare: chiar este necesară acum construirea unei polivalente? La ora actuală, o singură echipă de club, poate două – Oltchim Rm. Vâlcea şi eventual Jolidon Cluj (ambele la handbal feminin) – ar avea nevoie de o polivalentă omologată pentru finale de cupe europene, fiind singurele creditate cu şanse în C1 şi C2. Menţionăm că doar pentru finale, nu şi pentru celelalte faze ale celor două competiţii europene. În acest moment, polivalenta existentă în Bucureşti poate organiza o finală de cupă europeană, iar la Cluj se află în fază de construcţie o polivalentă care de asemenea va putea găzdui finale europene. Deci chiar este necesarp acum, pentru maxim una sau două ipotetice finale europene (evident, nimeni nu garantează că vor şi atinge finale europene cele două echipe amintite), construirea unei polivalente? Pentru competiţiile interne de handbal, baschet şi volei, şi mai ales pentru nivelul valoric al campionatelor din cele trei ramuri sportive, numărul de săli de sport existente este suficient. Din punct de vedere electoral însă, construirea unei polivalente în Bucureşti (şi a altor 30 în ţară – aşa anunţa acum câteva luni Elena Udrea) dă însă foarte bine.
