„(…) Eşti pentru mine-avântul în orice vis rostit./ Când inima în mine o simt că nu e plină,/ Tu eşti izvorul mare cu valul răscolit/ spre care-alerg, s-o umplu întreagă, cu lumină” (Gabriela Melinescu, elevă, Cercul literar D.th.Neculuţă, volumul „Slavă Partidului”, Sfatul Popular al Capitalei, Casa Creaţiei Populare, Bucureşti, 1960, p. 3).
„(…)Te amintesc culorilor aşezate pe inimi,/ aer al ţării, puternic bărbat,/ sânge etern al luminii/ de întâlnirile şi despărţirile noastre tulburat./ Fac dansuri şi cântece să te laud pe tine,/ parcă merg pe pământ prima dată/ aer al ţării,/ înflorire a stemei,/ fiinţă de toate fiinţele respirată” (Gabriela Melinescu, „Aerul Ţării”, Amfiteatru, anul I, 1 aprilie 1964, nr. 4, p. 52).
(Gabriela Melinescu, n. 1942, este o eseistă, poetă, scriitoare şi traducătoare română, respectiv suedeză, originară din România, stabilită din 1975 în Suedia prin căsătorie. După ce a absolvit Facultatea de Filologie, a fost redactor la revistele Femeia şi Luceafărul. A fost integrată valului de poezie tânăr, care,Gabriela Melinescu: Partid, „izvorul mare cu valul răscolit!” în opinia criticilor, a marcat o renaştere a literaturii române după decenii de maculatură proletcultistă. Poemele dedicate însă regimului dovedesc contrariul.)
