Lui Limbăeş de la EVZ şi de la ICR-ul băsist nu i-a fost suficient că este fruntaş pe ramură la pupat Băsescul în dosul tălpii zi de zi, ceas de ceas, clipă de clipă. Pentru că nu i-a fost suficient linsul la Băsescu, Limbăeş – în acte pare-se Mihăeş – l-a luat acum cu aceeaşi practică ultrasportivă şi pe Boc.
Îl ştiţi pe Boc, unealta fără glas de la guvern a lui Băsescu. După măiestria unduirii limbii în cele mai îndepărtate unghere ale cuplului Băsescu-Boc, bipedul (în aparenţă) Limbăeş trage copite duşmanului de moarte al puterii şi al democraţiei băsist-pediste: Opoziţia. Da, citiţi corect: Opoziţia !
Ceva mai scabros despre Opoziţie nu am citit în 21 de presă. Chiar şi România Mare a fost decentă cu opoziţia. O scursură mai mare de text depusă la picioarele puterii cu greu poate fi egalată. Citiţi cu antivomitivul luat înainte ce scrie Limbăeş dspre Putere şi despre Opoziţie.
Despre ai săi de la Putere scrie aşa: ” Raţiunea îmi spune însă că în condiţii economice dramatice, oamenii lui Boc au făcut tot ceea ce omeneşte şi româneşte era posibil.”
Despre Opoziţie, mai ales despre PNL scrie cu o ură cum numai la Băsescu mai poţi găsi:
„Despre trădare, devenită a doua natură, a liderilor PNL, despre lunga istorie de mârşăvii, de la Tătărăscu, la Câmpeanu şi Tăriceanu, până la capitolul ultim, al îngenunchierii umile şi definitive, prin Crin Antonescu, în faţa neocomuniştilor, nici nu mai e nevoie să vorbesc. (…) Culmea e că un astfel de personaj în care aroganţa, intoleranţa, autoritarismul şi isteria dictatorială urlă prin toţi porii continuă să aibă susţinere în rândul multor intelectuali.”
În rest, deşi diatriba îi e adresată lui Antonescu, Limbăeş nu sesizează că spusele sale îi sunt de fapt caracteristice celui căruia i se închină greţos:
„Oportunism sau iresponsabilitate? Cum să califici altfel tăcerea celor o sută de intelectuali care s-au pus chezaşi pentru „onestitatea”, „liberalismul”, „revoluţia bunului simţ” profesate de un individ care, de doi ani încoace, a dărâmat toate redutele prostului gust, intoleranţei şi nesimţirii?”
Ca să împrumut din stilul limbăesc, „dăcât” o întrebare am: „Chiar aşa, cine în ţara aceasta este cel care a „dărâmat toate redutele prostului gust, intoleranţei şi nesimţirii?”. Unul de hăhăie şi când e de plâns !
Despre PSD, Limbăeş delireză: „Cred că PSD-ul reprezintă un pericol nu numai pentru felul cum e condus acum, ci şi pentru întreaga lui istorie. Sunt dezolat că nimeni nu-şi mai aduce aminte că în acest partid se află încă o mare parte din criminalii şi complicii criminalilor care, la începutul anilor ’90, au transformat România într-un tărâm al sălbăticiei şi ororii. „
Încă o mărgică ouată de pupinbăsistul de la ICR: „Treceţi pe la sediile de partid din provincie şi veţi întâlni aceleaşi hoarde de ex-activişti comunişti salvaţi de la puşcărie de Iliescu şi menţinuţi în poziţii şi de Geoană, şi de Ponta.”
Haideţi să vedeţi cum proştii nu sunt cei care au votat PD şi Băsescu:”Numai într-o ţară de proşti populismul deşănţat trece drept politică centrată pe protejarea săracilor.”
Doar atât îţi mai rămâne după ce citeşti sinistroşeniile: să îţi scuipi în sân şi să spui Piei Satană portocalie !
