Ionuţ Dumitru, economist şef la RaiffeisenBank România este de părere că problema deficitului bugetar este una care trebuie privită în ansamblu, elementul cel mai deficitar fiind cea a cheltuielilor, în special al celor sociale. Potrivit economistului, problema cheluielilor este legată de colectare. “Se discută lucrurile acestea dar se speculează foarte mult şi sunt tiribombe, e posibil să fie departe de realitate, e un moment foarte prost ales să creştem taxele dar se ia in discuţie lucrul acesta. (…) Încasăm cele mai mici redevenţe din Europa. Nivelul taxelor din România este scăzut, TVA este redus, cota unică e mică, dar CAS e mare. E o chestuie de manual. Nu creşti taxele când economia e în recesiune. Trebuiau crescute taxele în momentul în care economia dădea semne de revenire. Sub nici o formă nu este o soluţie”, a spus Dumitru.
De aceeaşi părere este şi Lucian Anghel, economist şef la BCR. Potrivit specialistului, o creştere a taxelor ar determina un decalaj al României faţă de ţările din regiune, o astfel de măsură fiind potrivită într-un moment de creştere economică de 2-3%. “Ar fi o soluţie nedorită, va dura mult până să ne revenim. Cifrele sunt necruţătoare, avem la 100 lei venituri, cheltuieli de 122 de lei. Cheltuielile de asistenţă socială sunt ingrijorătoare, înregistrează o creştere consistentă. În eventualitatea nefericită de majorare a taxelor se pune întrebarea: ce facem cu banii suplimentari? E ca şi cum am avea un pahar spart şi încercăm să punem apă în el. Întâi trebuie să reparăm paharul”, a explicat Anghel.
Pe de altă parte, Nicolae Chidesciuc, economist şef la ING Bank România, consideră că, în lipsa unor măsuri privind scăderea cheltuielilor, singura măsură de reducere a deficitului bugetar ar fi creşterea taxelor.“Noi trebuie să facem ajustări pe partea de cheluieli. Prin majorarea TVA şi a cotei unice nu vom obţine reducerea de deficit. Va fi nevoie de măsuri de ajustări pe partea de cheltuieli. Dacă aş fi ştiut că nu se face nimic pe partea de reducere a cheltuielilor, aş fi de acord cu creşterea taxelor, nu avem de ales. Mai bine o făceam mai devreme!”, a afirmat Chidesciuc.
“Dacă ne uităm în acordul încheiat de FMI cu Ungaria şi măsurile care s-au luat, Ungaria a crescut TVA de la 20 la 25%, dar a mers pe scăderea CAS cu cinci puncte procentuale”, a adăugat economistul Cristian Socol.
