Instanţa supremă nu mai are judecători, mai ales la Secţia Penală, în condiţiile în care activitatea acestora este triplă faţă de activitatea celorlalte instanţe din ţară. Nu are preşedinte numit, nu are vicepreşedinte numit, iar şeful de la Secţia Civilă este numit numai interimar. Şedinţele de judecată în penal se judecă de la 9 dimineaţa până seara, iar deciziile se pronunţă noaptea, pe la ora 03.00. Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a cerut joi CSM să suspende procedurile de numire în funcţie a judecătorilor de la instanţa supremă, deşi nu a indicat nici un temei legal pentru această solicitare.
Membrii CSM au luat joi în discuţie, la primul punct, solicitarea UNJR, semnată de aproximativ 400 de magistraţi, de a suspenda procedura de numire a judecătorilor la instanţa supremă. În plus, UNJR, care ceruse CSM, în timpul scandalului senatorului Voicu-Costiniu, să îl suspende pe acesta din urmă de îndată ce s-a pus în mişcare urmărirea penală împotriva sa, s-a sucit. A susţinut, prin adresa emisă CSM, că acesta din urmă a propus suspendarea. Membrii CSM s-au arătat revoltaţi de „suceala” UNJR şi nu au ezitat să îşi spună punctul de vedere, în vorbe mai puţin juridice.
„Este o dezinformare grosolană”. „Ne risipim inutil, nu suntem poştaşi”
Astfel, procurorul Liviu Dăscălescu a susţinut că adresa UNJR este „o dezinformare grosolană. Noi nu am cerut aşa ceva”. La rândul său, fostul preşedinte al CSM Virgil Andreieş a replicat: „Cei mai mulţi dintre ei (n.n. -semnatarii petiţiei) şi-au dat seama de efecte, şi dintre 400 şi ceva dintre semnatari s-au dezis şi au zis că nu sunt de acord ca magistraţii urmăriţi penal să fie suspendaţi. Atitudinea celor de la UNJR cu privire la modalitatea de numire în funcţie la ÎCCJ este una cel puţin necolegială”.
Fostul preşedinte al CSM, judecătorul Dan Lupaşcu, a intervenit, cu calmul deja celebru, susţinând că este inutilă discuţia, la fel ca şi petiţia celor de la UNJR, pentru că, procedural, ceea ce solicită această asociaţie este intervenţia unui terţ într-o procedură bilaterală: „Noi ne pronunţăm acum asupra unei acţiuni care a avut loc până în 10 aprilie. CSM nu a convocat adunările generale, nu a stabilit ordinea de zi, prin urmare nu poate completa ordinea de zi. Dacă am admite cererea, ar fi o mare discriminare, pentru că ni se cere să trimitem completarea numai la instanţe. Dar Parchetele ce au? Mă voi abţine să fac comentarii pe fond, sensul solicitării este ca noi să fim un soi de poştaş, un soi de mesager, ne mai aruncă şi nouă un subiect, ca să avem ce discuta, că nu sunt destule probleme. Ne risipim inutil”.
Când discuţia părea dezamorsată, un alt membru CSM a aprins din nou spiritele, provocând o polemică dură între membrii CSM şi reprezentantul Ministerului Justiţiei, secretarul de stat Lidia Barac. Acesta a susţinut că mulţi dintre magistraţii de la alte instanţe care au promovat la ÎCCJ spun că mai bine nu promovau, pentru că este foarte mult de lucru, iar cei de la instanţele inferioare sunt ruşinaţi când se duc să îşi ridice salariul, pentru că nu au un asemenea volum de muncă.
Gheorghe Buta a fost cel care a deschis cutia Pandorei, spunând că petiţia celor de la UNJR „este o încercare penibilă de a ieşi dintr-o situaţie profesională penibilă în care s-au pus. Pentru a ieşi din penibilul situaţiei încearcă să o arunce pe CSM. Sunt de acord cu ideea de dialog, dar cu bună-credinţă. Ce avem aici este o dovadă contrarie. Sunt de acord cu suspendarea procedurilor de numire la ÎCCJ, dar odată cu suspendarea activităţii ÎCCJ”.
Bejinaru: „Nu ar fi mai bine să suspendăm activitatea Înaltei Curţi?”
Vorbele secretarului de stat s-au pierdut, vocea acesteia fiind mai mult gâtuită. A încercat să spună câteva cuvinte, care au fost însă repede acoperite de fostul preşedinte al CSM şi al secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecătorul Anton Pandrea: „Deci, doamna secretar de stat, vreţi să spuneţşi că sunteţi de acord cu suspendarea procedurilor de numire? Ca să ştiu ce le spun exact colegilor mei de la Înalta Curte. Pentru că eu nu pot să suspend şedinţa la ora 4, şi să plec acasă, amânând dosarele non-stop, cum fac unii dintre semnatarii acestei petiţii. Eu suspend şedinţa la 4 dimineaţa. Spuneţi-mi exact care este punctul de vedere al dvs., ca reprezentant al Ministerului Justiţiei, pentru că eu trebuie să le spun colegilor care stau de dimineaţa până noaptea în şedinţe”.
Barac: „Nu am spus asta…”
Anton Pandrea: „Starea de sănătate a multora de la Secţia Penală este gravă, avem deja trei cereri de pensionare, am desfiinţat un complet, nu mai avem oameni. Dacă cei de la UNJR nu ştiu cum se desfăşoară interviurile de promovare la ÎCCJ, să vină să asiste la ele. Poate acolo la minister nu ştiţi care este situaţia de la Înalta Curte”…
Discursul iritat al lui Anton Pandrea a fost întrerupt de preşedintele interimar al instanţei supreme, judecătoarea Lidia Bărbulescu: „Ba se cunoaşte, da nu interesează”…
Barac: „Vă rog…”
Cel care a aplanat conflictul a fost procurorul Dan Chiujdea, fost vicepreşedinte al CSM. Acesta a opinat că instituţia nu este „competentă să cenzureze ce chestiuni se mai pot dezbate, este incorect să votăm cu da sau nu, parcă e o capcană”. Punctul de vedere al lui Chiujdea a fost repede preluat de procurorul Cristian Deliorga, care a susţinut că „volumul de activitate al ÎCCJ este triplu faţă de volumul de activitate al unei curţi de apel. 10-12 parchete fac 85% din volumul de activitate al PÎCCJ. Sunt dezechilibre grave în sistem şi aştept de multă vreme o reacţie de la MJ, o modificare legislativă pentru a putea raţionaliza cauzele, să îndeplinim termenul rezonabil”.
Ultima care a luat cuvântul şi a pus capăt dezbaterii a fost preşedinta CSM, Florica Bejinaru. Aceasta a concluzionat retoric: „ÎCCJ nu mai are nici preşedinte, din septembrie 2009, nici vicepreşedinte din aprilie 2010, preşedintele secţiei civile este cu delegaţie. Dacă suspendăm numirile la ÎCCJ, nu mai bine suspendăm activitatea? Dacă şi CSM-ului i se cere să nu mai facă numiri pentru că suntem pe final de mandat, nu ar fi mai bine să suspendăm ÎCCJ şi CSM? Numai că noi suntem jurişti, suntem o instituţie a statului şi suntem responsabili”.
