Luptă cruntă pentru banii unei Uniuni mai sărace

Președintele Comisiei Europene dorește ca UE să aibă un buget mai mare în perioada 2021-2027, chiar dacă va pierde un contributor bogat (Marea Britanie), însă tot mai multe voci spun că singura soluție pentru supraviețuirea Uniunii este un buget redus.

Lupta pentru banii europeni în noul cadru bugetar a început. Jean-Claude Juncker susține că bugetul actual al UE, de 1% din bugetele combinate ale țărilor membre, este insuficient. Comisarul pentru Buget, germanul Gunther Oettinger, sugerează că o majorare va fi imposibilă: ieșirea britanicilor din UE va produce o gaură de 15 miliarde de euro în buget, la care se adaugă cheltuieli noi legate de paza frontierelor, migrație, în valoare de 10 miliarde de euro. De unde vor veni acești bani? Oettinger are o soluție: noi taxe europene, mutarea politicii certificatelor pentru emisii de carbon de la state în portofoliul birocraților de la Bruxelles și contribuții mai mari ale țărilor membre. Are în vedere o „taxă pe plastic“, care va duce la o creștere a prețurilor. „Este în interesul oceanelor lumii, trebuie să reducem cantitatea folosită în Europa“, spune Oettinger.

În realitate, Bruxelles-ul se gândește nu doar la oceane, ci și la China, care refuză, începând din 2018, să mai importe deșeuri plastice și maculatură nesortată din UE.  Banii europeni vor fi mai puțini, avertizează Euractiv. Încercarea de uniformizare a nivelurilor de dezvoltare a țărilor membre prin injecția de fonduri va trece în plan secund. Prioritatea va fi sustenabilitatea și competitivitatea, deseori sinonime cu auste­ritatea pentru statele mai puțin dezvoltate. Pentru că banii vor fi puțini, fondurile nerambursabile se vor reduce și se vor înmulți împrumuturile pentru proiecte riguros evaluate, iar marea întrebare este de cine și cât de imparțial.

Un răspuns tot mai vehiculat este introducerea criteriului statului de drept și al normelor democratice, cu restrângerea accesului „elevilor neascultători“ la fondurile UE. Este o armă cu două tăișuri, deoarece, conștiente de reducerea inerentă a banilor europeni, țările din Grupul Visegrad se pot orienta către alte resurse, extracomunitare. „Este ca un simultan de șah, unde Comisia este mare maestru, iar unele țări au făcut deja prima mutare. Cine nu acționează acum își pierde mutarea și chiar întregul proces de negociere“, scrie Euractiv.