România a fost şi rămâne un loc interesant pentru oligarhii ruşi, mulţi dintre ei fiind interesaţi să-şi mute afacerile în Europa de Est, care le oferă avantajele unui stat membru al Uniunii Europene. Comentariul a fost publicat azi, pe site-ul euobserver.com.Experţii citaţi de autorii analizei, susţin că, spre exemplu, piaţa metalurgică din România este dominată de companii din Rusia şi Ucraina, chiar dacă unii dintre proprietarii ruşi au fost serios afectaţi de criza economică.
Unul dintre oligarhii care au intrat pe piaţa românească, încă din 2004, este Serghei Tăruţă, cunoscut ca un apropiat al preşedintelui ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici. Serghei Tăruţă este proprietarul uzinei metalurgice Fortpres din Cluj, fostul Combinat de Utilaj Greu unde înainte de 1989 munceau 10.000 de oameni. Combinatul de la Cluj este doar una din investiţiile în metalurgie ale lui Tăruţă. Conform celor scrise de site-ul Fortpres, 2008 trebuia să aducă investiţii de zeci de milioane de euro, din credite de la bănci din Europa. Planurile lui Tăruţă au fost date peste cap de criză, iar în prezent unul dintre cele mai mari combinate din Europa de Est este în conservare tehnică şi mai are doar cinci angajaţi.
Victoria lui Ianukovici în alegerile din Ucraina ar putea însemna şi renaşterea Combinatul din Cluj, scrie euobserver.com, care analizează unele comentarii apărute în presa din Ucraina, în care se susţine că fabrica lui Tăruţă ar putea produce şine de tren pentru căile ferate din Ucraina.
Oleg Deripaska, regele aluminiului
Al doilea om de afaceri rus prezent pe piaţa din România este Oleg Deripaska, care la momentul în care a demarat afaceri în România era în top zece cei mai bogaţi oameni din lume. Marele avantaj al lui Oleg Deripaska este relaţia foarte apropiată pe care o are cu premierului Vladimir Putin. Oleg Deripaska, care conduce concernul RusAl, una dintre cele mai mari companii de pe piaţa aluminiului, a cumpărat Combinatul de Aluminiuri Speciale din Oradea. Ca şi Tăruţă, criza a blocat planurile de investiţii ale lui Deripaska care a fost nevoit să închidă şi să scoată la vânzare combinatul din Oradea. Toţi muncitorii, care fabricau, până în urmă cu doi ani, piese pentru avioanele ruseşti, au fost concediaţi.
Alte două companii metalurgice din România, administrate de ruşi prin intermediul unor societăţi din Occident, sunt în proprietatea lui Igor Ziuzin. În prezent Ziuzin controlează 80 la sută din producţia de beton armat din România. Ziuzin este proprietarul Combinatului Industria Sârmei din Câmpia Turzii, al Combinatul de Oţeluri Speciale din Târgovişte (care produce inclusiv pentru industria de armament) şi al Ductil Steel Buzău. Analiştii, citaţi de euobserver.com, remarcă faptul că investiţiile lui Ziuzin au fost cel mai bine protejate de criza economico-financiară.
Un alt magnat rus, interesat de România este Mihail Prohorov,care, potrivit topului de anul acesta al „Forbes”, este cel mai bogat rus. Mihail Prohorov a cumpărat complexul de procesare a aurului din Baia Mare şi vrea să înceapă extracţia folosind cianurile, scrie euobserver.com. Prohorov a anunţat şi o investiţie de 100 de milioane de euro, iar autorităţile se pregătesc să îi dea undă verde.
Expertul în economie, Alexandru Benea, a declarat pentru euobserver.com, că principalul interes al oligarhilor ruşi în industria metalurgică română îl reprezintă taxele scăzute la importul de minereuri metalifere, pentru a asigura livrările către cele 27 de state membre. Pe de altă parte, UE impune taxe mari la produsele finite, într-un efort de a-şi apăra producătorii.
„Oligarhii ruşi au exploatat foarte bine această situaţie înainte de criză. Au cumpărat ieftin fabrici şi unităţi industriale în România. Cei care au mine în Rusia sau Ucraina aduc minereul în România. Produsele semifinite sunt vândute apoi pe piaţa internă a UE, cu beneficii, în condiţiile în care salariul muncitorilor români este mult mai mic decât cel al muncitorilor din Luxemburg sau Marea Britanice. În felul acesta ruşii profită de prevederile legilaţiei UE, deşi sunt în afara ei. Şi este cu atât mai bine cu cât este legal. În plus scapă de şi de monitorizarea Kremlinului”, susţine Benea, pentru euobserver.com.
