Mayaşii, mari ingineri?

Arheologii au descoperit, în Palenque, o conductă care, în urmă cu 1.400 de ani, alimenta cu apă sub presiune centrul urban aflat în sudul Mexicului.Poporul mayaş este renumit pentru calităţile sale de constructor, dar până la descoperirea unei instalaţii de conducte de apă, nu a fost privit ca mare inginer. Construcţiile lor, mari şi impresionante, […]

De cotidianul.ro - Autor
Mayaşii, mari ingineri?

Arheologii au descoperit, în Palenque, o conductă care, în urmă cu 1.400 de ani, alimenta cu apă sub presiune centrul urban aflat în sudul Mexicului.Poporul mayaş este renumit pentru calităţile sale de constructor, dar până la descoperirea unei instalaţii de conducte de apă, nu a fost privit ca mare inginer. Construcţiile lor, mari şi impresionante, […]

Arheologii au descoperit, în Palenque, o conductă care, în urmă cu 1.400 de ani, alimenta cu apă sub presiune centrul urban aflat în sudul Mexicului.Poporul mayaş este renumit pentru calităţile sale de constructor, dar până la descoperirea unei instalaţii de conducte de apă, nu a fost privit ca mare inginer.

Construcţiile lor, mari şi impresionante, sunt considerate, în general, nesofisticate.

Totuşi, destule centre mayaşe prezintă facilităţi care capturau, direcţionau, stocau sau manipulau apa în diferite scopuri.

Fondat în preajma anului 100 d.Hr., Palenque a crescut la aproximativ 1.500 de temple, cămine şi palate până în 800 d.Hr., sub conducerea unor lideri puternici.

Cu 56 de izvoare, nouă canale navigabile, apeducte, piscine, iazuri şi poduri, oraşul se ridică la dimensiunea numelui său antic, Lakamha sau "Cetatea Marilor Ape".

Excavările au dezvăluit, acum, că apeductul "Piedras Bolas", lung de 66 de metri şi alimentat de un izvor, era astfel construit încât să se îngusteze la bază şi să produca o fântână de mare presiune.

Este primul exemplu de presiune hidraulică deliberat pusă la punct a Lumii Noi, anterioară sosirii conquistadorilor, în 1.500.

Acum erodată, conducta datează din perioada anilor 250 – 600 d.Hr. şi trece pe sub câteva gospodării.

Ar fi putut să stocheze apa în sezonul secetos sau, de ce nu, chiar să ajute la obţinerea presiunii necesare unei fântâni arteziene plăcute estetic, servind poate şi ca ajutor pentru umplerea cu apă a recipientelor.

 

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.